Prima țară care a declarat stare de urgență climatică: de ce ar putea dispărea

Prim-ministrul Bob Loughman spune că folosirea termenului de „urgență” este o modalitate de a semnala nevoia ca „națiunile responsabile să potrivească acțiunile cu dimensiunea și urgența crizei”.

Parlamentul din Vanuatu a declarat o urgență climatică, primul ministru al națiunii insulare joase semnalând un cost de 1,2 miliarde de dolari pentru a amortiza impactul încălzirii globale asupra micuței sale țări din Pacific.

Vorbind în fața parlamentului din Port Vila, prim-ministrul Bob Loughman a spus că evoluția nivelului mării și vremea severă au afectat deja în mod disproporționat Pacificul – evidențiind doi cicloni tropicali devastatori și o secetă puternică în ultimul deceniu.

„Pământul este deja prea fierbinte și nesigur”, a spus Loughman. „Suntem în pericol acum, nu doar în viitor.”

Parlamentul a susținut în unanimitate moțiunea vineri și urmează declarațiilor similare ale a zeci de alte țări, inclusiv Regatul Unit, Canada și vecinul Fiji din Pacificul de Sud.

„Responsabilitatea Vanuatuului este de a împinge națiunile responsabile să adapteze acțiunile la dimensiunea și urgența crizei”, a spus Loughman. „Folosirea termenului de urgență este o modalitate de a semnala nevoia de a depăși reforma ca de obicei.”

Probleme climatice

Declarația a făcut parte dintr-o „împingere a diplomației climatice” în perioada premergătoare unui vot Națiunilor Unite asupra cererii guvernului său de a cere Curții Internaționale de Justiție să protejeze națiunile vulnerabile de schimbările climatice.

Anul trecut, națiunea de aproximativ 300.000 de locuitori a declarat că va solicita un aviz juridic de la una dintre cele mai înalte autorități judiciare din lume pentru a interveni asupra crizei climatice.

Deși o opinie juridică din partea instanței nu ar fi obligatorie, Vanuatu speră că va modela dreptul internațional pentru generațiile viitoare cu privire la daunele, pierderile și implicațiile privind drepturile omului ale schimbărilor climatice.

El a subliniat, de asemenea, angajamentul sporit al țării față de Acordul de la Paris, care urmează să fie atins până în 2030 la un cost de cel puțin 1,2 miliarde de dolari – într-un proiect de plan axat în primul rând pe adaptarea la schimbările climatice, atenuarea efectelor acestora și acoperirea daunelor.

Cea mai mare parte a finanțării ar trebui să provină din țările donatoare, a spus el.

Săptămâna aceasta, noul ministru de externe al Australiei, Penny Wong, a folosit o călătorie în Fiji pentru a promite națiunilor din Pacific o resetare a politicii climatice după un „deceniu pierdut” sub o guvernare conservatoare.

„Vom pune capăt războaielor climatice din țara noastră. Acesta este un alt guvern australian și o altă Australia. Și vă vom sta umăr la umăr cu voi, familia noastră din Pacific, ca răspuns la această criză”, a declarat Wong la un eveniment Pacific Island Forum.

În aprilie 2020, ciclonul tropical Harold a lovit Vanuatu și a demolat stațiuni turistice într-o altă națiune insulară din Pacificul de Sud, Tonga, extinzând un drum de distrugere de o săptămână în patru națiuni insulare, cu peste două duzini de oameni uciși.

În 2015, aproximativ 64% din produsul intern brut (PIB) al țării a fost distrus într-un singur ciclon, provocând pierderi economice de aproape 450 de milioane de dolari.

În 2019, Vanuatu a luat în considerare acțiuni în justiție împotriva marilor poluatori cu hidrocarburi aflati la mii de kilometri distanță, pe fondul efectelor creșterii temperaturii mării, ciclonilor intensi și modelelor meteorologice neregulate.