Obișnuiți-vă cu sărăcia: anunțul vine „de sus”, coșmarul inflației ne va urmări mult timp
Nu vom scăpa prea curând de prețurile piperate și de tendința lor de creștere. Inflația pe care o traversează economiile lumii în acest moment nu este una tranzitorie, ci de durată. Trebuie să ne obișnuim cu sărăcia.
Cele mai recente previziuni economice conturate de Kristalina Georgieva, director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), arată că inflația va persista în 2022 și chiar și o bună parte din 2023. Prin urmare, ne așteaptă poate un an de zile sau mai mult de prețuri mari și în creștere.
Vine o perioadă grea, iar cel mai rău va fi pentru oamenii cu datorii la bănci
De abia apoi se va resimți o temperare a scumpirilor, fiindcă vor începe să-și facă efectul creșterile dobânzilor băncilor comerciale. Amintim că, în acest moment, marile bănci comerciale ale lumii au apăsat pedala de accelerație a dobânzilor de referință. Banca Națională a României a aplicat și ea o creștere importantă, de un punct procentual, chiar luna aceasta. Așa se face că dobânda noastră pe politică monetară a ajuns la 4,75% pe an.
Băncile centrale majorează dobânzile, măsură ce, teoretic, reduce inflația. Doar că tot această măsură, deși ajută oamenii să nu cheltuie bani mai mulți pe mâncare sau facturi, le crește ratele la bănci. Creșterile dobânzilor de referință se reflectă imediat în creșterile dobânzilor practicate de băncile comerciale. Prin urmare, scăpăm de inflație, avem prețuri mai mici la bunuri și servicii, dar ajungem să plătim poate și câteva sute de lei în plus, dacă avem în derulare credite cu dobândă variabilă.
”Băncile centrale intensifică măsurile pentru a controla inflaţia, este o prioritate. Trebuie să continue până când devine clar că aşteptările inflaţioniste rămân ferm ancorate. În acest moment, încă vedem inflaţia în creştere; trebuie să aruncăm nişte apă rece pe ea”, a declarat Georgieva pentru CNBC, la întâlnirea G-20 de vineri din Bali.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, vorbește în termeni destul de duri despre inflația din prezent și găsește termeni de comparație cu Marea Criză din anii ’30.
„Represiune financiară de această tipologie (ca în ultimul deceniu – n.r.) nu a mai fost decât în anii 30, după Marea Depresiune. Deci dobânzi real-negative pe o perioadă de câţiva ani buni. S-a încercat, faţă de anii 1930, (ieşirea din această situaţie) printr-o emisiune monetară mondială, mai ales la băncile mari, de amploare. Asta a fost realitatea. Ea va fi resorbită foarte greu. După ce introduci atâta emisiune monetară în piaţă, în lume, să o iei înapoi va fi mult mai dificil.
A fost complicată de un război, de o criză energetică, de o suprapunere aş spune puţin fericită, ca să nu spun nefericită, a unui efort de decarbonizare, deci de la o trecere de la combustibili fosili spre alte tipuri de energie şi de un şantaj care este clar. A prins momentul de slăbiciune pentru Europa cel puţin, Moscova, şi a şantajat. Asta este realitatea.
Am intrat într-o perioadă de inflaţie (ridicată) şi dorim să fie foarte scurtă. Mai mult decât atât, am spus care este cel mai mare risc: stagflaţia, pentru că ştiu ce s-a întâmplat în anii 70 şi a durat aproape 10 ani să ieşim din acea situaţie. Nu noi, lumea. Şi atunci s-a dat vina ba pe unul, ba pe altul, ba pe politica monetară… Un asemenea şoc, o creştere de o asemenea amploare a preţului la un produs de bază, care este ţiţeiul… Dar acum avem (un şoc cumulat) şi ţiţei, şi gaze naturale, şi electricitate şi alte materii prime.
Este în acelaşi timp şi inflaţionist şi recesionist. Politicile keynisiste spun aşa: combaţi cu recesiunea cu ceva mai multă inflaţie, ieşi din recesiune. Sau accepţi ceva recesiune ca să combaţi inflaţia. Când le ai pe amândouă este greu. Este nevoie de reforme structurale şi astea cer timp. Vom ieşi greu din această situaţie şi cu ceva răbdare”, explicat Mugur Isărescu.