Oamenii de știință cred că au rezolvat „enigma” modului în care poluarea aerului provoacă cancerul pulmonar

Oamenii de știință au declarat recent că au identificat mecanismul prin care poluarea aerului declanșează cancerul pulmonar la nefumători, o descoperire pe care un expert a salutat-o ​​drept „un pas important pentru știință – și pentru societate”.

Cercetarea a ilustrat riscul pentru sănătate reprezentat de particulele minuscule produse de arderea combustibililor fosili, stârnind noi solicitări pentru acțiuni mai urgente pentru combaterea schimbărilor climatice. De asemenea, ar putea deschide calea pentru un nou domeniu de prevenire a cancerului, potrivit lui Charles Swanton de la Institutul Francis Crick din Marea Britanie.

Swanton a prezentat cercetarea la conferința anuală a Societății Europene pentru Oncologie Medicală din Paris. S-a considerat mult timp că poluarea aerului este legată de un risc mai mare de cancer pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată, conform Science Alert.

„Dar nu știam cu adevărat dacă poluarea cauzează în mod direct cancerul pulmonar”, a declarat Swanton pentru AFP.

Cum apare cancerul pulmonar

În mod tradițional s-a crezut că expunerea la agenți cancerigeni, cum ar fi cei din fumul de țigară sau poluarea, provoacă mutații ADN care apoi devin cancer. Dar a existat un „adevăr incomod” cu acest model, a spus Swanton: cercetările anterioare au arătat că mutațiile ADN pot fi prezente fără a provoca cancer – și că majoritatea agenților cancerigeni de mediu nu provoacă mutațiile.

Studiul său propune un alt model. Echipa de cercetare de la Institutul Francis Crick și University College London a analizat datele despre sănătatea a peste 460.000 de oameni din Anglia, Coreea de Sud și Taiwan. Ei au descoperit că expunerea la particule minuscule de poluare PM2,5 – care au o lungime mai mică de 2,5 microni – a condus la un risc crescut de mutații în gena EGFR.

În studiile de laborator pe șoareci, echipa a arătat că particulele au cauzat modificări în gena EGFR, precum și în gena KRAS, ambele fiind legate de cancerul pulmonar. În cele din urmă, au analizat aproape 250 de mostre de țesut pulmonar uman care nu a fost expus niciodată la agenți cancerigeni din cauza fumatului sau a poluării puternice.

Chiar dacă plămânii erau sănătoși, au găsit mutații ADN în 18% dintre genele EGFR și 33% dintre genele KRAS.

„Ele doar stau acolo”, a spus Swanton, adăugând că mutațiile par să crească odată cu vârsta.

„Pe cont propriu, probabil că sunt insuficiente pentru a conduce cancerul”, a spus el.

Dar atunci când o celulă este expusă la poluare, aceasta poate declanșa un „răspuns de vindecare a rănilor” care provoacă inflamație, a spus Swanton. Și dacă acea celulă „adăpostește o mutație, atunci va forma un cancer”, a adăugat el.

„Am oferit un mecanism biologic în spatele a ceea ce înainte era o enigmă”, a spus el.