Marea Britanie, deranjată de ajutorul UE pentru țara noastră „Toarnă 30 de milioane de euro în România, în timp ce factura Brexit crește””

UE varsă în România suma uluitoare de 27 de miliarde de lire sterline, în timp ce factura de divorț a Marii Britanii crește la 42 de miliarde de lire sterline, scrie presa britanică.

Presa britanică, supărată că UE acordă României 30 de miliarde de euro

Cea de-a douăsprezecea țară ca mărime din Europa a aderat la UE în 2007, alături de Bulgaria. Bucureștiul și Sofia sunt doi dintre cei mai mari beneficiari ai „fondurilor de coeziune” ale UE, care sunt alocate celor mai sărace țări din blocul comunitar.

Țările care au un venit național brut pe cap de locuitor mai mic de 90% din media combinată a UE primesc fonduri suplimentare „pentru a consolida coeziunea economică, socială și teritorială a UE”, scrie presa din Regatul Unit al Marii Britanii.

Mai mult de 40 % din populația țării trăiește în zonele rurale, mulți dintre ei depinzând de terenurile pe care le cultivă pentru a-și asigura sursele de hrană.

Au existat apeluri pentru investiții semnificative în infrastructura României, inclusiv în sistemele de apă potabilă.

Acest lucru vine după ce guvernul britanic a declarat că factura de divorț aferentă Brexit-ului, suportată de Marea Britanie, ar putea crește la 42,5 miliarde de lire sterline.

Estimările inițiale pentru plata costurilor generate de ieșirea Regatului Unit din blocul comunitar în ianuarie 2020 se situau între 35 și 39 de miliarde de euro.

Însă, în iulie anul trecut, premierul Boris Johnson a respins estimările UE privind un cost total de 40,8 miliarde de lire sterline.

Luni, Comisia Europeană a anunțat că România ar urma să primească 31,5 miliarde de euro din aceste fonduri între 2021 și 2027.

Unde merg banii europeni în România

Din acest total uriaș, 4,33 miliarde de euro vor veni din Fondul european de dezvoltare regională și de dezvoltare a UE către întreprinderile mici și mijlocii din România, precum și către mediul academic și de cercetare.

Comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit a descris banii ca fiind destinați unor „proiecte inovatoare” de „gestionare durabilă”.

Virginijus Sinkevičius a adăugat:

„Acordul de parteneriat va permite României să construiască sectoare inovatoare, cu emisii reduse de dioxid de carbon și durabile în domeniul pescuitului, al acvaculturii și al prelucrării, consolidând în același timp vitalitatea economică și socială a comunităților de coastă.

„De asemenea, va sprijini reziliența sectoarelor care se confruntă cu evenimente excepționale care duc la perturbarea gravă a piețelor.”

Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune și reforme, a descris măsurile ca fiind menite să asigure că „nimeni nu este lăsat în urmă”.

Aceasta a declarat: „Investițiile din cadrul politicii de coeziune vor aborda domenii de interes major pentru români.

„O bună planificare și punere în aplicare a programelor care sunt în curs de finalizare vor contribui la dezvoltarea inovării și a digitalizării, la desfășurarea unor servicii sociale și de sănătate de calitate, precum și la oportunități de educație și formare profesională, la transporturi sigure și curate și, în general, la o economie mai competitivă.

„Finanțarea politicii de coeziune va îmbunătăți calitatea vieții în România și se va asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.”