Mâncărurile preferate ale românilor ar putea fi reclasificate ca droguri. „Ele nu mai sunt alimente”
Alimentele foarte procesate ar trebui să fie reclasificate ca droguri, deoarece creează dependență și sunt la fel de nocive ca și țigările, susțin oamenii de știință.
Cercetătorii susțin că produse precum gogoșile, cerealele zaharoase și pizza îndeplinesc criteriile oficiale care au stabilit că țigările sunt considerate droguri în anii 1990.
Printre acestea se numără faptul că provoacă o utilizare compulsivă și efecte de alterare a dispoziției asupra creierului și că au proprietăți sau ingrediente care întăresc dependența sau declanșează pofta.
„Ele nu mai sunt alimente”
Alimentele ultraprocesate – care includ, de asemenea, lucruri precum sucuri, chipsuri, produse de patiserie și dulciuri – conțin cantități mari de arome, conservanți și îndulcitori nenaturali.
Aceste proprietăți le dau aroma delicioasă – dar le fac, de asemenea, să fie bogate în calorii, grăsimi, zahăr sau sare, ceea ce crește riscul de obezitate și alte boli cronice.
Cercetătorii conduși de Dr. Ashley Gearhardt, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan, au declarat pentru Daily Mail că aceste alimente se aseamănă mai mult cu un drog, din cauza distanței la care se află în ceea ce privește gustul și textura față de alimentele naturale.
„Sunt substanțe produse industrial, concepute pentru a furniza zahăr și grăsimi”, a declarat Dr. Alexandra DiFeliceantonio, profesor de cercetare a comportamentelor de sănătate la Universitatea Virginia Tech.
„Ele nu mai sunt alimente. Sunt aceste produse care au fost foarte bine concepute pentru a furniza substanțe care creează dependență”.
Cercetătorii doresc ca restricționarea comercializării acestor alimente către copii, la fel cum publicitatea pentru nicotină nu poate fi adresată copiilor. Dar ei nu au cerut o interdicție totală de vârstă.
Criza obezității din America a fost legată în mare măsură de prevalența alimentelor ultraprocesate. Se crede că aceste alimente reprezintă aproximativ 50 la sută din dieta americană.
Ca urmare, aproximativ 70 la sută dintre americani sunt obezi, potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC), 40 la sută dintre ei fiind clasificați ca fiind obezi.
Dr. Gearhardt a avertizat că și persoanele cu o greutate sănătoasă riscă să dezvolte probleme pe termen lung din cauza consumului de junk food.
Creșterea constantă a nivelului de zahăr din sânge, prin consumul de alimente zaharoase, poate duce, de asemenea, la diabet.
Acum, experții cer ca acestea să fie reglementate într-un mod similar cu nicotina.
Trei parametrii ai dependenței
În 1988, Dr. Charles Everett Koop, care a fost chirurg general al SUA pentru președintele Ronald Reagan, a publicat un raport de 600 de pagini în care a discutat despre dependența de nicotină.
La acea vreme, mai mult de jumătate dintre adulții americani fumau țigări, dar impactul pe termen lung al consumului acestora era relativ necunoscut.
Dr. Koop a folosit trei parametri cheie, utilizarea compulsivă, alterarea stării de spirit și întărirea, pentru a stabili că nicotina este o substanță care creează dependență.
Anul trecut, oamenii de știință au determinat că pofta de țigară pe care o simt mulți consumatori cronici reprezintă, de asemenea, un al patrulea pilon al dependenței.
Dr. Gearhardt și Dr. DiFeliceantonio au aplicat standardele folosite pentru a determina că nicotina este o substanță care creează dependență și la alimentele foarte procesate.
Primul a fost utilizarea compulsivă, pe care au descris-o ca fiind o persoană care dorește să mănânce alimentele respective chiar și atunci când este conștientă de cât de nesănătoase sunt.
„Le este greu să facă acest lucru chiar și atunci când știu că îi va ucide”.
Ea a dat vina pe conținutul de grăsimi și zahăr al alimentelor pentru declanșarea unui răspuns de dependență în creier.
Deși este nevoie de mai multe cercetări asupra alimentelor nesănătoase pentru a determina cum anume acestea au un impact asupra creierului, ea crede că viteza cu care organismul le procesează poate juca un rol.