MAE cere sprijin pentru Republica Moldova. Bogdan Aurescu: „Bugetul țării se află sub o presiune enormă”
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a spus, vineri, în deschiderea celei de-a doua Conferințe ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, găzduită de București, că statul vecin trebuie ajutat în provocările presante, pe termen scurt, cu care se confruntă. „Este în primul rând vorba despre consecințele războiului din Ucraina și de impactul său financiar sever”, a subliniat șeful MAE.
MAE face apel pentru Republica Moldova
Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a transmis, la Conferința ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, că „momentul oportun să acționăm este acum”, făcând referire la ajutorarea țării de peste Prut și explicând că „nu ne permitem să pierdem nicio clipă”. Oficialul MAE a găzduit evenimentul co-prezidat de omologul german Annalena Baerbock și ministrul de stat al Franței, Chrysoula Zacharopoulou.
Ministrul Bogdan Aurescu, solicitare pentru aliații europeni
Șeful diplomației românești a relatat că bugetul Republicii Moldova se află sub o presiune enormă, iar accesul la finanțare externă presupune, în continuare, costuri ridicate. În plus, guvernul de la Chișinău se apropie rapid de plafoanele sustenabile de îndatorare, de aceea, vă încurajez puternic să analizați orice posibilitate de acordare de asistență financiară suplimentară – ideal granturi directe – pentru a sprijini Chișinăul în depășirea actualelor dificultăți”, este apelul lansat de Aurescu.
„Lumea s-a schimbat dramatic de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Nu știm cât timp Ucraina și poporul ucrainean vor mai avea de suferit în lupta lor de apărare a independenței și dreptului lor suveran și legitim de a-și alege liber viitorul. Cu fiecare nouă zi, vedem efectele cumplite ale războiului, îndeosebi asupra populației civile. Condamn cu fermitate atacul brutal comis ieri la Vinița – un act inacceptabil, revoltător și o încălcare flagrantă a dreptului umanitar internațional.
Știm – și vedem în fiecare zi – că războiul trimite unde de șoc mult mai departe de granițele Ucrainei. Și acestea sunt deosebit de severe pentru Republica Moldova – un stat vulnerabil și expus, situat în imediata apropiere a epicentrului războiului.
Chiar și înainte de război, Republica Moldova se confrunta deja cu o serioasă criză energetică. Odată cu declanșarea războiului, s-a adăugat un nou și complex mix de ample provocări, printre care creșterea dramatică a prețurilor la energie, inflația ridicată, perturbarea lanțurilor de aprovizionare, pierderea de oportunități comerciale și urgența umanitară declanșată de afluxul masiv de refugiați.
Pe acest fundal, de la reuniunea noastră de la Berlin, Republica Moldova a făcut pași uriași în ceea ce privește agenda sa europeană. La Consiliul European din 23-24 iunie, a fost acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată – o decizie cu adevărat istorică, ce a deschis calea care va conduce, în cele din urmă, când toate condițiile și criteriile vor fi fost îndeplinite, la integrarea în UE. (…)
Pe de o parte, trebuie să sprijinim Republica Moldova în eforturile de a răspunde provocărilor presante, pe termen scurt, cu care se confruntă. Este în primul rând vorba despre consecințele războiului din Ucraina și de impactul său financiar sever. Bugetul Republicii Moldova se află sub o presiune enormă. Accesul la finanțare externă presupune, în continuare, costuri ridicate. În plus, Republica Moldova se apropie rapid de plafoanele sustenabile de îndatorare.
De aceea, vă încurajez puternic să analizați orice posibilitate de acordare de asistență financiară suplimentară – ideal granturi directe – pentru a sprijini Chișinăul în depășirea actualelor dificultăți.”, a afirmat ministrul Afacerilor Externe.
Guvernul de la Chișinău se teme de un posibil atac al rușilor
Invazia rusă a Ucrainei a făcut ca Moldova să se simtă vulnerabilă și amenințată. Cu o mică armată proprie și un conflict înghețat de zeci de ani în Transnistra separatistă și alimentat în mare parte de Moscova, țara este îngrijorată că ar putea fi următoarea țintă a Kremlinului.