Leul românesc, imun la războiul din Ucraina: ce se întâmplă cu dolarul american, care este explicația

de: Ozana Mazilu
01 03. 2022

Leul românesc nu va avea de suferit, în contextul războiului din Ucraina, ne asigură Banca Comercială Română.

„Leul nu va suferi din cauza conflictului militar, sau oricum va suferi mult mai puţin decât celelalte monede din regiune”, a declarat Sergiu Manea, preşedintele BCR.

Conform BCR, leul românesc se va deprecia în acelaşi ritm ca şi până acum cu o valoare sub 2% faţă de anul precedent. De asemenea, BNR mizează pe stabilitatea leului, chiar dacă traversăm o perioadă de turbulenţe.

Leul românesc nu va avea de suferit

„Leul nu va suferi din cauza conflictului Rusia-Ucraina, sau va suferi mult mai puţin decât celelalte monede din regiune. Moneda naţională îşi va continua oricum tendinţa de depreciere pe care am văzut-o în ultimii ani. O depreciere graduală, sub 2% faţă de anul precedent. Avem un deficit de cont curent de peste 6% din PIB, care va rămâne probabil şi în acest an la acelaşi nivel. Acesta exercită oricum o presiune asupra cursului. În perioadele de incertitudine ridicată sunt favorizate aşa numitele valute safe haven, în special dolarul american. Dar eu nu merg pe recomandarea speculaţiilor, ci pe diversificarea portofoliului”, a declarat Ciprian Dascălu, economist BCR, citat de aceeași sursă.

Evoluţia inflaţiei în acest an va depinde foarte mult de măsurile de compensare a preţurilor la energie.

În contextul actual, previziunile BCR merg către 9,4% inflaţia la sfârşitul anului, cu un vârf de 10,6% în aprilie şi o inflaţie medie anuală de 9,6%.

Cu toate acestea, escaladarea conflictului din Ucraina şi necunoscutele legate de preţurile la energie cresc riscurile. Deci, inflaţia poate depăşi aceste niveluri.

Ca referință, de obicei, în perioade de incertitudine ridicată este favorizat în special dolarul american.

De ce impactul economic pe care acest război l-ar putea avea asupra României este redus? Pentru că relațiile României cu Rusia şi Ucraina sunt limitate. Doar 1,4% din exporturile României se derulează cu Federaţia Rusă, iar importurile reprezintă doar 3,2%, fiind în mare parte din zona de energie.