Legătura dintre genele de la strămoșii noștri și asimilarea medicamentelor de către organism: ce indică ultimele studii

Variantele genetice care ne împiedică capacitatea de a elimina medicamentele din sistemul nostru par a fi moștenite de la neanderthalieni. Iată legătura dintre genele de la strămoșii noștri și cum procesăm medicamentele azi.

Când strămoșii noștri timpurii Homo sapiens s-au amestecat cu verii lor Neanderthal, ei nu știau că această întâlnire între hominini va influența într-o zi sănătatea unei specii întregi. Cu toate acestea, după cum e raportat într-un nou studiu în The Pharmacogenomics Journal, prezența genelor de Neanderthal în genomul uman modern poate compromite, de fapt, capacitatea anumitor indivizi de a metaboliza în siguranță medicamentele comune.

Eliminarea medicamentelor din organism este în mare măsură încredințată unei familii de catalizatori, cunoscuți sub numele de enzime citocrom P450. Cu toate acestea, activitatea acestor enzime poate diferi între indivizi, ceea ce înseamnă că o doză sigură de medicament pentru o persoană ar putea fi dăunătoare pentru alta.

De exemplu, enzima CYP2C9 este codificată de o genă găsită pe cromozomul 10, care vine în zeci de forme diferite. Cel mai comun dintre acestea este cunoscut sub numele de CYP2C9*1 și este transportat de aproximativ 88% dintre europenii moderni. Restul de 12% poartă o alelă numită CYP2C9*2, care diferă de CYP2C9*1 printr-o singură nucleotidă, dar este cu aproximativ 70% mai puțin eficientă în descompunerea medicamentelor, cum ar fi warfarina, care diluează sângele sau fenitoina, medicamentul antiepileptic.

Potrivit autorilor studiului, purtătorii CYP2C9*2 sunt clasificați drept „metabolizatori lenți” și, prin urmare, pot necesita doze mai mici de anumite produse farmaceutice decât cei care nu sunt purtători. În mod intrigant, persoanele cu această variantă genetică tind, de asemenea, să poarte o anumită formă a genei pentru o enzimă numită CYP2C8, care joacă un rol cheie în metabolismul medicamentelor antiinflamatoare precum ibuprofenul, precum și a agenților de chimioterapie și a statinelor care scad colesterolul.

Genele strămoșilor noștri au impact asupra noastră și azi

Cunoscută ca CYP2C8*3, această alelă se găsește și pe cromozomul 10, dar este situată la aproximativ 96,7 kilobaze de alela CYP2C9*2. Faptul că cele două variante tind să apară concomitent înseamnă că pot fi clasificate ca un haplotip, deși este destul de neobișnuit ca genele pereche să fie separate printr-o întindere atât de lungă de ADN.

Cu toate acestea, deoarece haplotipurile la fel de lungi din genomul uman au fost urmărite anterior până la neanderthalieni, autorii studiului au bănuit că aceste variante genetice pot fi, de asemenea, moștenite de la rudele noastre străvechi. Pentru a investiga, ei au obținut secvențe genetice preluate de la oameni din 146 de familii diferite și au făcut referințe încrucișate la acestea cu o bază de date cu genomi moderni și antici de hominin.

Rezultatele au indicat că ambele variante genetice sunt într-adevăr derivate din ADN-ul de Neanderthal și au ajuns în genomul nostru ca urmare a acelor evenimente timpurii de încrucișare. Potrivit autorilor studiului, acest schimb de genetică între cele două descendențe a început cu aproximativ 60.000 de ani în urmă, dar numai datorită apariției recente a produselor farmaceutice moderne, consecințele acestui proces au devenit evidente.

„Acesta este un caz în care amestecul cu oamenii de Neanderthal are un impact direct în clinică”, a spus autorul studiului Hugo Zeberg într-un comunicat.

În ceea ce privește impactul potențial al acestor alele antice asupra sănătății noastre, el a explicat că „în caz contrar, dozele terapeutice pot fi toxice pentru purtătorii variantei genei Neanderthal.