„Îngerul copiilor”, medicul care s-a pus în slujba binelui. Povestea lui Alexandru Pesamosca, pediatrul care n-a avut nevoie de medalii, mașini și vile

Alexandru Pesamosca a fost, pe vremea comunismului, însă și după aceea, unul dintre cei mai buni medici pediatri chirurgi de la noi din țară.

Desigur, România a avut parte de mulți specialiști talentați și dedicați meseriei lor, fie că vorbim despre medici sau despre oameni care au activat în alte meserii. Cu toate astea, Alexandru Pesamosca s-a remarcat prin mai mult decât atât, fiind supranumit „îngerul copiilor”.

Alexandru Pesamosca, unul dintre puținii medici români pentru care medaliile și titlurile nu însemnau nimic

Așa cum menționam anterior, Alexandru Pesamosca nu a fost un medic obișnuit. Pe lângă calitățile sale ce țin de profesie, doctorul chirurg pediatru a dat dovadă de multă omenie. Ca drept dovadă, era supranumit „îngerul copiilor”, dar și „tata Pesi”.

S-a născut în 1930, la Constanța, într-o familii cu origini italiene. În 1954 absolvea Facultatea de Medicină Generală din Capitală , ajungând chiar bursier, timp de 1 an, la „Hôpital des Enfants Malades”, din Paris.

Mai apoi, Pesamoca a ajuns să lucreze la Marie Curie, devenind șeful clinicii de chirurgie ortopedică pediatrică. A ocupat această funcție în perioada 1984-2000. Între timp, în 1991, primea titlul de profesor universitar, ca doi ani mai târziu să devină membru titular al Academiei de Ştiințe Medicale din România.

Iar asta nu e tot: primea titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Chişinău, Constanţa şi Craiova, titlul de cetăţean de onoare al oraşelor Constanţa şi Craiova, dar și Ordinul Naţional Serviciul Credincios în Grad de Comandor, de la Preşedintele României, în anul 2000.

„Nu mi-au plăcut niciodată titlurile, medaliile, diplomele, deşi am primit câteva… N-am fost niciodată trufaş. Trufia e cel mai urât păcat al medicului. Din nenorocire, astăzi cam toate spitalele sunt bântuite de păcătoşi d-ăştia. Doctori care se cred Dumnezeu. Pentru ei, toţi pacienţii sunt nişte gunoaie. Întind mâna să le ia plicul cu bani şi-apoi îi tratează în bătaie de joc. Toată viaţa m-am luptat cu buldogii ăştia îmbuibaţi. Au tăbărât pe mine la sfârşitul vieţii. Mi-au dat tot felul de titluri, m-au făcut academician, m-au făcut fel de fel. Nu în asta constă valoarea unui chirurg. Niciun titlu profesional sau academic nu-ţi sporeşte sau nu-ţi suplineşte priceperea”, declara medicul, spre sfârșitul vieții sale, conform sursei citate anterior.

„Nu vile, (…) nu mașini”. Pesamosca punea preț pe om

Mai bine de cinci secole, medicul a vrut, în mod deosebit, să se dedice cu dragoste meseriei lui, fiind criticat de mulți dintre colegi pentru că n-ar fi făcut avere și nu ar fi deținut nici măcar o casă care să fie a lui.

Lor, Pesamosca le răspundea: „Nu vile, mașini sau mai știu eu ce rahaturi. Să repari un copil-păianjen, care merge în patru labe, să-i înnădești și să-i cârpești tendoanele și ligamentele și să-l faci biped și sănătos tun, să alerge la tine și să te strângă în brațe, asta înseamnă fericire!”.