Economia românească începe să patineze în 2023: ne ducem pe gheață ca o sanie fără frâne, ce vine peste noi la anul

Se pare că previziunile economice arată din ce în ce mai rău pentru noul an care stă să înceapă, în curând.

Anul viitor ne va aduce o scădere a evoluției economiei naționale, se arată în cele mai recente așteptări conturate de economiștii din cadrul Băncii Naționale a României.

Specialiștii spun că există și o veste bună. Practic, evoluția economiei pentru anul în curs va întrece așteptările, dar criza își va lua revanșa anul viitor.

BNR o spune foarte clar, nu mai avem șansa să o ducem la fel de bine ca anul acesta

De asemenea, trebuie notat că analiștii privesc cu optimism către anul 2024, semn că momentele de dificultate de anul viitor nu vor fi unele de foarte lungă durată, cel puțin conform datelor de care dispunem în acest moment.

„Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluţiei peste aşteptări din semestrul I, iar creşterea ei va decelera puternic în 2023 şi se revigora doar uşor în 2024, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, contrabalansate doar parţial ca impact de absorbţia de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU.

Perspectiva implică o inflexiune relativ mai amplă în evoluţia gap-ului PIB, în condiţiile în care, după ce şi-a mărit din nou valoarea pozitivă în trimestrul II al anului curent, contrar previziunilor, acesta este aşteptat să se restrângă relativ rapid şi să coboare mai accelerat în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023”, a transmis banca noastră centrală.

De asemenea, mai atrage atenția BNR, rata anuală a inflației a continuat să se mărească în septembrie, înregistrând astfel o creștere și în trimestrul III – la 15,88 la sută, de la 15,05 la sută în iunie –, față de plafonarea anticipată în luna august.

„Creșterea a fost însă mult mai modestă decât în trimestrele precedente, au remarcat membrii Consiliului, în condițiile în care impactul de ansamblu al componentelor exogene ale IPC a devenit dezinflaționist în acest interval, în principal ca urmare a ieftinirii combustibililor, pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației țițeiului; influențe suplimentare au venit din efecte de bază asociate evoluției prețurilor produselor din tutun, precum și celei a prețurilor la energie, atenuate totuși de modificarea caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică începând cu luna septembrie”, explică analiștii.

Tot de la ei aflăm și cauzele responsabile de prelungirea trendului ascendent al ratei anuale a inflației de bază. BNR susține că de vină sunt șocurile globale pe partea ofertei – amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate –, dar și seceta extinsă la nivel european din acest an, ale căror efecte inflaționiste, directe și indirecte, au fost potențate și în trimestrul III de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate. Impactul inflaționist al șocurilor pe partea ofertei continuă să fie puternic și chiar în creștere în Europa, inclusiv la nivelul inflației de bază, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului, evocând numărul semnificativ de state europene care înregistrează dinamici ale prețurilor de consum superioare celor din țara noastră.