Cutremur 13 iulie în România. Câte grade a avut și în ce orașe s-a resimțit

Un cutremur de 3,6 grade pe scara Richter s-a produs, miercuri, în România. Seismul a avut loc la o adâncime de 15 km, în zona seismică Vrancea-Buzău, la 83 km V de Brăila, 86 km V de Galați, 90 km NE de Ploiești, 107 km E de Brașov, 127 km S de Bacău, 128 km NE de București, 175 km E de Pitești, 190 km NE de Ruse, 192 km NV de Constanța și 200 km S de Iași.

Cutremure frecvente în România

Potrivit unui plan de analiză al Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, un seism puternic ar crea un dezastru uriaș în Capitală: „Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară. Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani”, este menționat în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de CMBSU.

Seism de peste 7.4, nu mai devreme de anul 2040

Prof. dr. ing. Gheorghe Mărmureanu a vorbit, de-a lungul timpului, despre următorul mare cutremur care ar putea zgudui țara noastră: „Cutremurul din ’77 a fost unul mare şi nu intră în statistica normală, dar trebuie să ştim un singur lucru, pentru că el este o urmare din cauza cutremurului din 1940, care a fost foarte mare. Toate marile clădiri din Bucureşti au fost puternic afectate.

Citește și Se întâmplă o schimbare în nucleul exterior al Pământului: cum ne afectează

În România nu este cazul cutremurelor de suprafaţă. România are cutremure de suprafaţă foarte mici. În fiecare zi, avem două, trei. Problema se pune în cazul cutremurelor foarte adânci, la peste 100 km, pentru că ele sunt cele care produc dezastre. De abia după 1964 s-a pus problema în România a proiectării clădirilor anti-seismice. Vă spun asta sigur, pentru că eram student.” Expertul seismolog a vrut să lămurească un lucru: „Când spun că nu poate fi mai devreme de anul 2040, mă refer că va fi de peste 7, 7.2 – 7.4”.