Criza gazelor ar putea să se înrăutățească în Europa. Avertismentul șefului AIEA

Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică și mai acută anul viitor, după ce și-a golit rezervoarele de gaze naturale pentru a trece peste frigul din această iarnă, a declarat miercuri șeful Agenției Internaționale pentru Energie, în timp ce UE caută modalități de atenuare a crizei.

Criza energetică, mai puternică anul viitor

Țările europene au umplut rezervoarele de stocare la aproximativ 90% din capacitate după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse din cauza invaziei sale în Ucraina.

Prețurile la gaze, care au crescut în lunile de după invazia din februarie, s-au retras. Dar acest lucru ar putea fi de scurtă durată, deoarece țările concurează pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) și alte alternative la livrările rusești prin conducte.

Pentru a contribui la rezolvarea problemei, Uniunea Europeană ia în considerare un plafon al prețului la gaze, o chestiune care a divizat blocul de 27 de națiuni, deoarece unele țări se tem că aceasta ar putea face mai dificilă asigurarea aprovizionării.

„Cu depozitele de gaze aproape la 90%, Europa va supraviețui iernii viitoare doar cu câteva vânătăi, atâta timp cât nu vor exista surprize politice sau tehnice”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al AIE, cu sediul la Paris.

Adevăratele provocări cu care se confruntă Europa, care s-a bazat istoric pe Rusia pentru aproximativ 40% din gazele sale naturale, vor începe în februarie sau martie, când depozitele vor trebui să fie reumplute după ce cererea mare din timpul iernii le-a secat până la 25%-30%.

„Această iarnă este dificilă, dar și iarna viitoare ar putea fi foarte dificilă„, a declarat Biroul jurnaliștilor din Finlanda.

Măsurile luate de țările europene

Guvernele europene au luat măsuri pentru a proteja consumatorii de impactul creșterii prețurilor, iar miercuri, Germania a anunțat că va subvenționa facturile la energie electrică anul viitor prin plata a puțin sub 13 miliarde de euro  pentru taxele de utilizare percepute de cele patru companii de rețele de transport de înaltă tensiune (TSO).

Taxele fac parte din facturile de electricitate, reprezentând aproximativ 10% din costurile totale pentru clienții cu amănuntul și o treime pentru companiile industriale din sectoare precum cel al oțelului sau al produselor chimice.

Intervenția Berlinului stabilizează aceste taxe, care altfel ar fi crescut de trei ori, având în vedere creșterea galopantă a prețurilor de vânzare cu ridicata a energiei electrice și creșterea costurilor operaționale ale OTS, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck.

Până la izbucnirea războiului din Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, conducta Nord Stream 1, care trece pe sub Marea Baltică, dinspre Rusia spre Germania, era una dintre principalele surse de gaz ale Europei de Vest.