Criza energetică, pentru unii mumă, pentru alții ciumă: cine se umple de bani, când majoritatea românilor se vaită de facturi

Fiecare criză naște oportunitate, spune o lege nescrisă a lumii de afaceri. Așa se întâmplă și acum, în criza energetică pe care o traversăm de luni bune, doar că de oportunitate beneficiază prea puțini în raport cu marea masă ce are de suferit.

Când ne referim la câștigători, nu putem să nu amintim de profiturile companiilor din sector, dar mai ales de banii care se strâng la buget de pe urma dărilor achitate sectorului energetic către statul român. Când vorbim despre perdanți, aceștia suntem noi, oamenii de rând, populația ce suportă costuri explozive, de la o lună la alta, la facturile de gaz sau electricitate.

Cele mai recente rapoarte ale ANRE indică sume impresionante de bani plătite de furnizori către stat, iar cifrele arată că, până la finele anului, la bugetul public vor ajunge în total peste 43 de miliarde de lei doar din sectorul energetic. Se pare că scumpirile sunt profitabile pentru economia națională, din această perspectivă.

Se fac bani frumoși din această criză

„Statul a plătit furnizorilor pentru decontare 4,5 miliarde de lei, în perioada noiembrie 2021 – martie 2022, prima parte a schemei, OUG 118, suma plătită în proporție de 99%. În primul trimestru al acestui an statul ar urmă să colecteze aproape 11 miliarde de lei, din care 2,9 miliarde TVA adițional, 5,3 miliarde din supraimpozitarea producătorilor – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom, precum și 2,6 miliarde din dividende.

Înmulțind cu patru, rezultă că pentru tot anul statul român încasează peste 43 de miliarde de lei, chiar mai mult, pentru că prețurile au crescut între timp față de primul trimestru”, explică Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Pe de altă parte, și furnizorii urmează să primească sumele de la stat ce li se cuvin în urma susținerii măsurilor de sprijin la facturi.

ANRE a anunțat, de curând, că a avizat ca 2,44 miliarde de lei să meargă la furnizori , pentru mecanismul de plafonare și compensare a facturilor.

„Având în vedere activitatea desfășurată ANRE cu privire la colectarea, verificarea datelor, întocmirea fișelor de analiză și determinarea sumelor ce se cuvin spre decontare de la bugetul statului prin intermediul bugetului Ministerului Energiei și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale în conformitate cu prevederile actelor normative incidente, situația cererilor de decontare pentru perioada noiembrie 2021 – martie 2022, respectiv aprilie 2022 – martie 2023 se prezintă astfel: pentru OUG 118/2021 (noiembrie 2021 – martie 2022), număr total societăți care au depus cereri: 80, număr total cereri depuse: 350, număr total cereri aprobate: 259, număr total cereri neeligibile: 58. Suma totală transmisă spre decontare către Ministerul Energiei: 2,26 miliarde de lei. Valoare totală cereri neeligibile: 10,2 milioane lei, valoare totală solicitată: 2,27 miliarde de lei”, transmite instituția.

Ar trebui să reducem risipa energetică, spun specialiștii, dar nu prin a renunța la confort

Între timp, facturile noastre din iarnă stârnesc din ce în ce în ce mai multă îngrijorare, pe măsură ce Europa se teme de o posibilă închidere totală a importurilor energetice din Rusia. România este oarecum privilegiată, în sensul în care ne bucurăm de un grad de dependență foarte redus față de Moscova, dar nu la fel de bine stau lucrurile în Occident, în țări precum Germania, de exemplu, a cărei industrie depinde de energia ieftină livrată de ruși, motiv pentru care nemții au început deja să ia măsuri de reducere a risipei energetice.

Nici noi n-ar strica să fim mai atenți la gestionarea resurselor energetice, nu e nevoie să renunțăm la confort, dar să nu risipim nejustificat electricitate și gaz, iar pentru acest lucru statul ar trebui să demareze campanii de informare, e de părere Urluescu:

„Este foarte important să reducem risipa de energie. Nu confortul, ci risipa. Iar autorităţile ar trebui să vină cu o campanie în acest sens”.