Consiliul Europei, recomandări pentru România privind legile justiției și hotărârile CEDO neexecutate

Consiliul Europei a oferit câteva recomandări României în cadrul unui raport de monitorizare, care arată evoluțiile pozițitive pe diferite teme. Printre recomandările Consiliului Europei se numără și câteva modificări privind legile justiției, dar și hotărâri CEDO neexecutate.

Raportul Consiliului Europei pentru Justiția din România

Într-un raport al Consiliului European, România are câteva deficiențe la capitolul justiție, capitol la care trebuie făcute câteva modificări.

Cu toate acestea, Consiliul European vede câteva progrese și constată că „reversul democratic a fost depășit cu succes”.

„Ireversibilitatea și sustenabilitatea acestui progres au fost puse sub semnul întrebării de evoluțiile din 2017-2019, în special în domeniile justiției și luptei împotriva corupției.

Cu toate acestea, Adunarea constată cu satisfacție că aceast revers (n.r.- democratic) a fost depășit cu succes și România a revenit pe calea reformelor”, se arată în Raportul de monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind România

Adunarea a adus în discuție reformele susținute în domeniul sistemului judiciar, apreciind strategia de dezvoltare a Justiției adoptată de Guvern.

„Adunarea apreciază reformele structurale aflate în desfășurare ale sistemului judiciar românesc, menite să abordeze o serie de preocupări formulate, inter alia, de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și Grupul de state împotriva corupției (GRECO).

Strategia de Dezvoltare a Justiției pentru perioada 2022-2025 adoptată de Guvern la 30 martie 2022 stabilește obiective clare în acest sens și este însoțită de un mecanism de monitorizare”, arată raportul.

Ce ar trebui să facă România

Adunarea a salutat eforturile din cadrul sistemului judiciar de combatere a corupției și mai ales adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a „Planului de Integritate”.

„În ceea ce privește cele trei legi ale justiției, și anume cu privire la statutul magistraților, la organizarea sistemului judiciar și la Consiliul Superior al Magistraturii, care au fost înaintate Parlamentului, Adunarea ia act de înființarea de către Parlament a comisiei parlamentare mixte pentru examinarea legilor din domeniul justiției și invită autoritățile să urmeze recomandările formulate de Comisia de la Veneția și GRECO, în special în ceea ce privește răspunderea civilă și disciplinară a magistraților, concursurile pentru admiterea în justiție și normele privind statutul, precum și ca numirea şi revocarea procurorilor specializaţi şi de rang înalt”, se arată în raport.

Cât despre recomandări, România ar trebui să se preocupe de noul sistem de cercetare și urmărire penală a criminalilor.

„Cu toate acestea, unele preocupări legate de noul sistem de cercetare și urmărire penală a criminalilor, infracțiunile din cadrul sistemului judiciar trebuie încă abordate. Deși competența de a cerceta infracțiunile săvârșite de magistrați a fost transferată acum către procurorii desemnați din cadrul Parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Curților de Apel, este de așteptat ca pentru instrumentarea dosarelor complexe de corupție, resurse suficiente să fie să fie alocate pentru a asigura eficiența noului sistem”.

De asemenea, Adunarea constată cu „îngrijorare că România se numără printre statele cu cel mai mare număr de hotărâri neexecutate ale Curții Europene a Drepturilor Omului; acest număr a crescut în 2021 la 409 față de 347 în 2020. Unele cazuri relevă existența unor disfuncționalități structurale și ar trebui abordate cu prioritate”.