Bulgaria intervine după votul negativ și amenință UE. Ce se întâmplă dacă nu e primită în Schengen
Bulgaria reacționează după ce i-a fost respinsă intrarea în Schengen. Țara de lângă România avertizează blocul comunitar că nu poate securiza granițele Uniunii Europene dacă nu este primită în zona de circulație liberă. Preşedintele Rumen Radev spune că este „total ilogic” ca bulgarii să rămână în afara zonei transfrontaliere, dată fiind criza de securitate europeană (invazia rusă a Ucrainei).
Reacția Bulgariei după ce i s-a respins aderarea la Schengen
„Este extrem de ilogic, în condiţiile unei crize de securitate, economice şi sociale, să fie ţinute Bulgaria şi România în afara spaţiului Schengen”, a declarat Radev.
Liderul de la Sofia a reiterat că cei mai mari investitori din ţara sa sunt tocmai cele două state care s-au opus aderării Bulgariei la Schengen: Olanda şi Austria. Rumen Radev regretă că refuzul a venit într-un moment în care Bulgaria îndeplinea toate criteriile tehnice, avea sprijinul Comisiei Europene şi al celorlalte guverne din UE.
Amintim că cererile României şi Bulgariei de admitere în Spaţiul Schengen au fost respinse. Austria și Olanda s-au pronunţat împotriva integrării celor două țări, decizie care a stârnit un val de reacții dure la București.
Cu o zi înainte de votul cheie la Bruxelles, perspectiva ca România și Bulgaria să se alăture spațiului Schengen fără pașapoarte era slabă, soarta lor bazându-se pe aprobarea unanimă. Iată că Austria și Țările de Jos și-au exprimat opoziția.
Demersuri făcute de 11 ani
Ambele candidate așteaptau să intre în Schengen din 2011, când Comisia Europeană a declarat, pentru prima dată, că sunt pregătite să devină membre, o părere împărtășită de Parlamentul European. Cu toate acestea, doar Croația va adera de la 1 ianuarie 2023.
Schengen permite călătoriile transfrontaliere fără pașaport sau controale la frontieră. În prezent, cuprinde 26 de țări, inclusiv 22 de state UE și aproape 420 de milioane de cetățeni.
De ce se opune Austria
Deși Comisia Europeană a insistat că România și Bulgaria pot adera la Schengen, nu toată lumea i-a împărtășit viziunea optimistă. Cancelarul austriac Karl Nehammer și ministrul său de Interne, Gerhard Karner, au pus la îndoială capacitatea zonei de a face față unui nou aflux de migranți.
Potrivit premierului austriac, aproximativ 40% dintre migranți traversează Turcia în Bulgaria și România, pentru a călători apoi prin Ungaria, un stat Schengen. „Extinderea Schengen nu va avea loc așa”, a spus cancelarul.
Președintele României, Klaus Iohannis, care provine din aceeași familie politică de centru dreapta ca Nehammer, a contestat aceste afirmații, argumentând că țara sa nu face parte din așa-numita rută a Balcanilor de Vest, care a înregistrat peste 120.000 de incidente de trecere a frontierei doar în acest an.