Băncile, puse cu botul pe labe: de azi, românii mai plătesc ratele doar dacă vor. Datornicii bat din palme
Guvernul dă undă verde actului normativ care permite firmelor și populației să nu mai plătească ratele la bancă timp de nouă luni, de la intrarea în vigoare a măsurilor.
Românii cu datorii la bănci sunt în extaz! Timp de nouă luni vor putea să păsuiască băncile, iar bancherii trebuie să aștepte ca aceștia să se pună pe picioare și să poată să-și achite din nou obligațiile contractuale!
Guvernul, palmă grea pe obrazul băncilor. Românii datori jubilează
Anunțul tocmai a fost făcut de premierul Nicolae Ciucă. Oficialul promite adoptarea actului normativ în cauză chiar în ședința guvernului de astăzi.
„Vom continua să adoptăm măsurile care sunt cuprinse în planul Sprijin pentru România şi, în acest sens, vom aproba astăzi suspendarea plăţii ratelor bancare pentru o perioadă de nouă luni, măsură de care vor beneficia atât persoanele fizice, cât şi firmele care întâmpină greutăţi generate de creşterea preţurilor şi a tuturor elementelor care ţin de inflaţia pe care o resimţim cu toţii. De asemenea, tot în şedinţa de guvern de astăzi vom aproba Ordonanţa de urgenţă pentru sprijinirea copiilor instituţionalizaţi, a tinerelor familii şi a studenţilor”, a spus premierul Nicolae Ciucă.
Există, totuși, câteva condiții pe care populația și firmele trebuie să le îndeplinească, pentru a fi considerate ca beneficiari eligibili ai acestei măsuri.
Ca referință, în rândul persoanelor fizice se cere o declarație pe propria răspundere cu privire la creșterea cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creșterii prețurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.
Pentru companii se solicită, de asemenea, dovezi ale faptului că actuala criză a fost una de impact asupra bugetului. Este vorba despre același tip de declarație, care să ateste scăderea cu minimum 25% a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.
Reversul medaliei este dur. Deși măsura reprezintă un colac de salvare pentru românii aflați în pragul sărăciei și care nu-și mai pot plăti ratele, ea nu ar trebui să fie îmbrățișată de cei care n-au probleme financiare. De ce? Pentru că, după cum știm, în viață nu prea există lucruri gratis. Regula nescrisă se aplică și aici! Există riscul să plătești mai mult după ce se termină perioada amânării!
O analiză Finzoom este foarte elocventă în acest sens. Experții fac o simulare de calcul din care reiese că unii români pot plăti chiar și 500 de lei în plus la rată!
În analiză se ia în calcul un credit de 250.000 lei pe 30 ani, cu o dobândă ROBOR 3M plus marjă de 2%, luat în urmă cu cinci ani. După cinci ani de achitare a ratelor, omul în cauză a plătit 75.664 lei și mai datorează băncii 227.603 lei + dobânzi timp de 25 ani. Rata plătită luna este în prezent de 1.784 lei.
Dacă împrumutatul alege suspendarea ratelor timp de nouă luni, dobânzile acumulate pe perioada de suspendare se vor ridica la 13.905 lei.
În acest caz, avem următoarele două situații:
Astfel, în cazul în care creditul este ipotecar, dobânda de pe perioada de suspendare se capitalizează la sold => noul sold = 241.508 lei.
– noua rată (dacă ramâne robor 6.18%) = 1.876 lei (+92 lei, +5% , noul termen 25 ani și 9 luni, => +44.577 lei în plus din dobânzi)
– noua rată (dacă robor este 8%) = 2.180 lei (+396 lei, +22% dacă robor crește cu 2pp, noul termen 25 ani și 9 luni)
Dacă creditul este Prima Casă, dobânda acumulată pe 9 luni de suspendare (13.905 lei) se împarte pe 5 ani = 232 lei in 60 luni.
-nu se capitalizează la sold => soldul ramane = 227.603 lei
-dobânda acumulată se plătește separat de rată = 232 lei +1.784 lei (noua rată pe următorii 5 ani, dacă robor ramâne 6.18%) = 2.016 lei (+232 lei, +13%, pentru următorii 5 ani)
-dacă robor crește cu 2 pp = 232 lei + 2068 lei = 2.300 lei (+516 lei, +29%).
Există și riscuri pentru sectorul bancar, avertizează unii experți. Mai exact, ar fi vorba despre o posibilă destabilizare a pieței bancare din România, în sensul în care băncile vor trebui să respecte normele europene și să provizioneze creditele, respectiv să le recunoască drept pierderi (totale sau parțiale). Într-o astfel de situație, băncile pot pierde mult, mai ales că ar putea fi nevoite să pluseze cu mai mult capital.