Aproape 200 de națiuni promit să protejeze 30% din pământul și oceanele planetei: ce presupune Acordul Climatic de la ONU

Aproape 200 de țări au convenit să protejeze 30% din pământurile și oceanele Pământului până în 2030. Acordul Climatic a fost încheiat ieri dimineață, la Conferința ONU pentru Biodiversitate (COP15) de la Montreal, după două săptămâni de negocieri. Singurele rețineri la acord au fost SUA și Vatican, deși administrația Biden are un plan intern de conservare a 30% din pământul și apa din SUA până în 2030.

Prin acord, fiecare țară participantă este de acord să atingă peste 20 de obiective de mediu până la sfârșitul deceniului. O condiție cheie este așa-numitul plan 30×30 pentru a proteja cel puțin 30% din pământ, apele interioare și zonele de coastă până în 2030. Acesta formează baza unui acord internațional similar cu cel al Acordului Climatic de la Paris din 2015.

Împreună cu protecția habitatelor, națiunile s-au angajat să reducă riscurile de pesticide cu 50 la sută, să reducă scurgerea de nutrienți din ferme și rata cu care speciile invazive sunt introduse în ecosisteme.

Acordul Climatic a fost încheiat la ONU

Națiunile au acum opt ani pentru a opri pierderea biodiversității cauzată de oameni din cauza distrugerii pădurilor tropicale, exploatării speciilor, poluării și multe altele. Acordurile anterioare, cum ar fi țintele de biodiversitate stabilite la Aichi, Japonia, în 2010, au văzut națiunile eșuând să atingă obiectivele stabilite. De data aceasta, totuși, există un cadru de monitorizare pentru a urmări progresul.

Pe lângă protejarea speciilor, proiectul de acord COP15 îndeamnă națiunile să recunoască și să respecte „drepturile popoarelor indigene și ale comunităților locale, inclusiv asupra teritoriilor lor tradiționale”. Cu toate acestea, Amnesty International a scris că acordul a fost o „ocazie ratată de a proteja drepturile popoarelor indigene”, deoarece nu a recunoscut în mod explicit pământurile și teritoriile acestora ca o categorie separată de zonă conservată.

Un alt punct de dezacord a fost între țările bogate și cele sărace, în privința fondurilor. Națiunile din America de Sud și Africa care găzduiesc cele mai mari păduri tropicale din lume au dorit asigurări de la țările bogate că vor primi bani pentru a lupta împotriva braconajului, defrișărilor ilegale și a altor probleme, potrivit The Washington Post.