Antivirusul Kaspersky, victimă colaterală în războiul din Ucraina: ”Nu avem nicio legătură cu guvernul rus”
Cel mai nou atac la adresa gradului de securitatea oferit de popularul antivirus Kaspersky vine de la autoritățile din Germania. Deși au negat de nenumărate ori în trecut orice legătură cu guvernul de la Kremlin, Kaspersky pare să devină una dintre victimele colaterale ale invaziei dintre Ucraina.
Biroul Federal de Securitate a Informației (BSI) din Germania a emis un avertisment în contextul războiului din Ucraina care vizează în mod exclusiv utilizarea soluțiilor software de securitate de la Kaspersky, conform BBC. Deși oficialii dezvoltatorului au emis mai multe comunicate legate de relația pe care compania o are cu Rusia, inclusiv faptul că și-au mutat o serie importantă de operațiuni în afara țării conduse de Putin, realitatea este că fondatorii sunt ruși, iar compania a fost fondată la Moscova. Din păcate, s-ar putea ca aceste particularități să fie suficient în 2022 pentru a îngropa un gigant.
Avertismentul nemților vizavi de Kaspersky
Conform comunicatului publicat de BSI, afacerile din domeniul informației cu rădăcini rusești, cum este Kaspersky, pot fi spionate de către autoritățile de la Kremlin sau pot fi forțate să lanseze atacuri cibernetice. Imediat după publicarea comunicatului, creatorii antivirusului au răspuns și au insistat pe faptul că avertismentul a fost lansat în mod exclusiv pe considerente politice, iar compania nu are nicio legătură cu guvernul rus.
Este important de făcut distincția că BSI nu a atras atenția asupra unor probleme actuale legate de antivirusul Kaspersky și nici nu a sesizat vreo vulnerabilitate sau gaură de securitate în produsele software ale companiei. În schimb, și-a exprimat îngrijorarea vizavi de posibilitatea unor atacuri cibernetice împotriva Uniunii Europene, NATO și Germania în particular de către companiile rusești. Practic, avertismentul este mai mult ipotetic și atrage atenția asupra a ceea ce ”s-ar putea întâmpla”.
”Un producător rus de soluții IT poate efectua operațiuni ofensive el însuși, poate fi forțat împotriva voinței sale să atace sisteme țintă, poate fi spionat ca o victimă a operațiunilor cibernetice fără să știe sau poate fi folosit ca instrument de atac împotriva propriilor clienți.”, se arată în documentul BSI.