Unii oameni trăiesc peste 100 de ani: care este secretul lor

Un bărbat de 35 de ani are doar 1,5% șanse de a muri în următorii zece ani. Dar același bărbat la 75 de ani are 45% șanse de a muri înainte de a ajunge la 85 de ani. În mod clar, îmbătrânirea la oameni este dăunătoare sănătății noastre. Partea bună: am făcut progrese fără precedent în înțelegerea mecanismelor fundamentale care controlează îmbătrânirea și bolile târzii.

Câteva procese biologice strâns legate, uneori numite „semnele distinctive ale îmbătrânirii”, inclusiv furnizarea noastră de celule stem și comunicarea dintre celule, acționează pentru a ne menține sănătoși în prima parte a vieții noastre – cu probleme care apar pe măsură ce acestea încep să eșueze. Studiile clinice sunt în curs de desfășurare pentru a vedea dacă țintirea unora dintre aceste semne distinctive poate îmbunătăți, printre altele, boala renală diabetică, aspecte ale funcției imunitare și cicatricile plămânilor legate de vârstă.

Din păcate, în biologia îmbătrânirii rămân întrebări mari, fără răspuns. Pentru a evalua care sunt acestea și cum să le abordăm, Federația Americană pentru Cercetarea Îmbătrânirii, o organizație de caritate, a convocat recent o serie de întâlniri pentru oameni de știință și medici de top. Experții au fost de acord că înțelegerea a ceea ce este special la biologia oamenilor care supraviețuiesc mai mult de un secol este acum o provocare cheie.

Spre exemplu, acești centenari reprezintă mai puțin de 0,02% din populația Regatului Unit, dar au depășit speranța de viață a semenilor lor cu aproape 50 de ani (bebelușii născuți în anii 1920 aveau de obicei o speranță de viață mai mică de 55 de ani).

Știm că centenarii trăiesc atât de mult pentru că sunt neobișnuit de sănătoși. Ei rămân în stare bună de sănătate timp de aproximativ 30 de ani mai mult decât majoritatea oamenilor normali și când, în cele din urmă, se îmbolnăvesc, se îmbolnăvesc doar pentru o perioadă foarte scurtă de timp. Această „comprimare a morbidității” este în mod clar bună pentru ei, dar aduce beneficii și societății în ansamblu. În SUA, costurile de îngrijire medicală pentru un centenar în ultimii doi ani de viață sunt de aproximativ o treime din cele ale unei persoane care moare la șaptezeci de ani (o perioadă în care majoritatea centenarilor nici măcar nu au nevoie să vadă un medic).

Unul dintre cei mai longevivi români la ora actuală este celebrul filosof și eseist Mihai Șora. Pe data de 7 noiembrie, acesta a împlinit onorabila vârstă de 105 ani, etate la care nu mulți români pot ajunge.

Și l-am luat pe 5 în brațe. (Eu sunt mic, dar ținți e mare.) P.S. ??? ani, adică 38 351 de zile. 920 424 de ore. 55 225 440 de minute. 3 313 526 400 de secunde. (La care se adaugă cele 50 de care am avut nevoie ca să fac aceste socoteli.) Ceea ce vă doresc tuturor, dragii mei. Am plecat la petrecere”, este mesajul aniversar postat de Mihai Șora la împlinirea celor 105 ani.

De ce trăiesc unii oameni mai mult decât alții

Copiii centenarilor sunt, de asemenea, mult mai sănătoși decât media, ceea ce indică că moștenesc ceva benefic de la părinții lor.

Pentru populația generală, să îți urmărești greutatea, să nu fumezi, să bei moderat și să mănânci cel puțin cinci porții de fructe și legume pe zi poate crește speranța de viață cu până la 14 ani, în comparație cu cineva care nu face niciunul dintre aceste lucruri.

Dar, în mod uimitor, un studiu a constatat că până la 60% dintre centenarii evrei ashkenazi au fumat intens în cea mai mare parte a vieții lor, jumătate au fost obezi pentru aceeași perioadă de timp, mai puțin de jumătate fac exerciții fizice moderate și sub 3% sunt vegetarieni. Nici copiii centenarilor nu par mai conștienți de sănătate decât populația generală.

În comparație cu cei cu același consum de alimente, bogăție și greutate corporală, totuși, aceștia au o prevalență la jumătate din cea a bolilor cardiovasculare. Există ceva cu totul excepțional la acești oameni.

Ar putea fi din cauza genelor rare? Dacă da, atunci există două moduri în care acest lucru ar putea funcționa. Centenarii ar putea avea variante genetice neobișnuite care prelungesc durata de viață sau, în schimb, ar putea să le lipsească cele comune care provoacă boli și tulburări. Mai multe studii au arătat că centenarii au la fel de multe variante genetice proaste ca și populația generală.

Unii poartă chiar două copii ale celei mai mari gene cunoscute de risc comun pentru boala Alzheimer (APOE4), dar nu se îmbolnăvesc. Deci, o ipoteză plauzibilă este că centenarii poartă variații genetice rare și benefice, mai degrabă decât o lipsă a celor dezavantajate.

Peste 60% dintre centenari au modificări genetice care modifică genele care reglează creșterea la începutul vieții. Acest lucru implică faptul că acești oameni remarcabili sunt exemple umane ale unui tip de prelungire a duratei de viață observate la alte specii.

Foto: Mihai Șora/ Facebook