Soluția deșteaptă pentru a preveni dezastrul din spitalele românești: ce este ”corpul specialiștilor”

România ar putea fi singura țară din lume în care ești mai în siguranță acasă decât la spital, iar soluțiile la această situație dezastruoasă par să fie prea complexe pentru a se materializa vreodată.

Şerban Bubenek este preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă. Din această poziție, oficialul a formulat luni una dintre soluțiile pe care și le imaginează el pentru faptul că spitalele românești se întâmplă deseori să explodeze.

Pentru a găsi rapid responsabilul în cadrul unei probleme tehnice dintr-o unitate spitalicească, el crede că ar trebui înființate niște ”direcții de infrastructură tehnică formate din specialiști” ce aparțin mai multor domenii. Doar ei ar trebui să controleze lucrările efectuate în spitale.

„Trebuie să avem un corp al specialiştilor, o direcţie de infrastructură tehnică populată cu ingineri din diverse specialităţi, cu arhitecţi, cu specialişti în electricitate, cu specialişti în climatizare şi ventilaţie şi aşa mai departe. În felul acesta, dacă ar exista un astfel de corp care dincolo de faptul că împreună cu noi ar putea să meargă mai departe şi să elaboreze un set de măsuri imediat în două săptămâni…

Dânşii după aceea ar trebui să consulte în fiecare zi tot ce apare nou ca norme şi să le transpună în legislaţie şi să fie capabili să vină să controleze în spitale după ce o lucrare este aprobată şi plătită că este bine făcută. Lucrul acesta probabil că ne-ar scuti de foarte multe discuţii dacă lucrările au fost bine sau nu făcute, dacă lucrările respectă standarde sau nu”, a afirmat medicul.

„Nu putem continua aşa, pentru că nu avem nicio şansă”, a atras atenția Bubenek, insistând pe faptul că ar trebui, de asemenea, ”îmbunătățite” schemele de personal.

Preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă îi va adresa astăzi, 2 februarie, ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, trei memorii. Primul va viza modificarea ordinului în vigoare privind terapia intensivă, altul care priveşte „chestiuni” legate de funcţionarea transparentă a secţiilor de terapie intensivă, de finanţarea şi digitalizarea acestora, iar al treilea, care presupune „nişte cereri generale” în legătură cu reforma în sănătate.