Școala online, un eșec pe termen lung: legătura inevitabilă cu analfabetismul funcțional

În ultimul an, părerile au fost împărțite când vine vorba de utilitatea sau eficiența cursurilor online urmate în România. Mulți părinți și-au ținut copiii acasă pentru a-i proteja de o eventuală infecție, dar au uitat că profesorii români nu și-au adaptat la niciun nivel materia pentru predare online, dincolo de faptul că unele lucruri nu se pot învăța pe internet.

În timp ce multe orașe din România au revenit la școala online, iar copiii sunt izolați din nou în care, vicepremierul României a ilustrat o serie de motive importante pentru care acest mecanism este o idee proastă, mai ales pe termen lung. Cursurile de la distanță ar putea reprezenta o soluție, dar doar pentru anumite situații speciale și perioade foarte scurte, nu șase luni sau un an, cum s-a întâmplat la noi.

„Sunt zone greu accesibile în toată ţară, din punct de vedere tehnologic. (…) Din acest punct de vedere, eu cred că în acest moment marea majoritate a localităţilor sunt acoperite cu semnal, dar nu asta este problema. Problema nu este a semnalului, problema este a conţinutului. Problema este că anumite categorii de vârstă nu pot fi ţinute la şcoala online şi eu am militat pentru acest lucru. În şcoala primară nu ai cum să faci online permanent. Copilul trebuie dus la şcoală”, a declarat Kelemen Hunor, într-o emisiune la Realitatea Plus.

Dincolo de viziunea vicepremierului asupra acestui subiect, a adus argumente clare pentru a explica ineficiența cursurilor. A spus, de exemplu, că nu poți învăța să scrii, să faci matematică sau să înțelegi un text prin intermediul unui ecran. În opinia sa, școala online nu va duce decât la o creștere a abandonului școlar și a analfabetismului funcțional.

„De aceea nu este o soluţie şcoala online. Şcoala online este pentru anumite situaţii speciale şi pentru anumite perioade foarte scurte.(…) Trebuie să rămână o prioritate naţională educaţia şi trebuie să creştem în fiecare an banii alocaţi de la buget pentru educaţie, dar să nu lăsăm impresia că dacă ai un laptop, ai o tabletă şi ai acoperire la internet, atunci ai rezolvat problematica învăţământului”, a concluzionat oficialul guvernamental.