Scandal pe tema GDPR: are sau nu voie Poliția să te înregistreze audio-video?

După ce unii polițiști din țară au fost echipați cu camere de înregistrare audio-video, în spațiul public au apărut mai multe controverse legate de protecția datelor personale – GDPR.

Poliția anunța recent că o mare parte din personalul său va fi echipat cu camere audio-video de tip BADGE. Sunt acele camere pe care polițiștii le poartă în piept în timpul serviciului și care pot înregistra fiecare acțiune, filtru sau razie. Numai că pe fir a intrat și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), instituția care veghează la respectarea GDPR.

Și de aici s-a lăsat cu niște sancțiuni.

Au voie polițiștii să înregistreze audio-video?

Cel mai recent caz vine de la Cluj, acolo unde Direcția Generală de Poliție Locală a primit un avertisment din partea ANSPDCP. Instituția a constatat că ar fi fost încălcate prevederile legislației privind privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) atunci când polițiștii au utilizat, în timpul programului de lucru, mijloace de supraveghere audio – video de tip „BADGE”.

E o sancțiune similară cu cea aplicată și celor de la Poliția Locală Sector 4. În situația de la Cluj, ANSPDCP și-a explica decizia:

„Municipiul Cluj-Napoca, pentru Direcția Generală de Poliție Locală Cluj-Napoca, a fost sancționat contravențional cu avertisment (…) întrucât personalul Direcției Generale de Poliție Locală Cluj-Napoca, aflat în exercitarea misiunilor și activităților specifice, a prelucrat date cu caracter personal prin utilizarea sistemului audio-video portabil de tip ”Body-Worn Camera” (care prelucrează imaginea și vocea), începând cu luna octombrie 2019, fără să existe o obligație legală a operatorului și fără îndeplinirea vreunei alte condiții prevăzute la articolul 6, aliniatul (1) din RGPD, deși potrivit articolul 5, aliniatul (1), litera a) din RGPD, operatorul avea obligația de a prelucra datele în mod legal, echitabil și transparent față de persoana vizată”, este mesajul instituției.

Ce spune legea

Important de spus că Poliția Locală din Cluj nu a fost sancționată cu avertisment pentru înregistrarea propriu-zisă din timpul acțiunilor, ci pentru că agenții nu au putut face dovada că persoanele înregistrate şi-au dat consimţământul pentru prelucrarea datelor personale şi că aceste înregistrări au fost necesare pentru atingerea unui scop.

Fostul ministru de Interne, Marcel Vela, declara că aceste camere video sunt menite să responsabilizeze cetăţeanul să dea dovadă de o conduită civilizată în relaţia cu poliţiştii.

„Aceste camere vor regla relaţia dintre poliţist şi cetăţean. Vor fi şi probe în dosare penale, pentru că sunt cazuri în care interlopi sau oameni certaţi cu legea au agresat poliţişti, i-au rănit, au fost şi cazuri de crime în stradă”, mai spunea atunci Marcel Vela.

Legislația privind protecția datelor personale s-a dorit cât se poate de clară, dar se pare că există și câteva scăpări. E de menționat, însă, că polițiștii pot înregistra audio-video intervențiile și raziile, doar că instituțiile de care aparțin pot fi sancționate dacă datele personale adunate sunt exploatate sau folosite în scopuri care încalcă dreptul la viața privată.