România stă pe o comoară incredibil de valoroasă. O singură altă țară mai are așa ceva

Cel mai des când te gândești la resurse de subsol în România ai în minte petrol, cărbune sau, eventual, aur. Dar nu se opresc aici zăcămintele importante.

Puțini români știu, dar țara noastră alături de Suedia sunt singurele țări din Europa cu potențial natural într-un domeniu. E vorba de exploatarea telurului. Acest metal rar e folosit în industria aero-spațială, energetică, dar și în producerea bombelor atomice.

Telurul e un metal rar cu rezistență excepțională și a fost descoperit în Romania în secolul al XVIII-lea la mina Fața Băii de lângă Zlatna.

„Aici este o concentrație excepțională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur și argint cum nu se găsește niciunde în Europa și în foarte puține locuri din lume.”
Gheorghe Popescu, profesor de geologie

Unde mai există așa raritate în lume, pe lângă rezervele din România?

Doar marile puteri ca Statele Unite ale Americii, China, Canada sau Australia mai dețin resurse naturale de telur. În 2013, Comisia Europeană l-a clasat drept „metal critic”, adică foarte valoros și greu de obținut, în contextul creșterii cererii în industria energetică, aero-spațială, militară și IT.

În timp ce marile puteri sunt preocupate să își securizeze zăcămintele, România a cedat, în anii 90, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene, Deva Gold și Roșia Montană Gold Corporation.

Canadienii au intrat în controlul zăcămintelor bogate telur, aur și argint în anul 1997, când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva și au obținut accesul la perimetrele sale „Certej-Săcărâmb” și „Roșia Montană-Bucium”.

În prezent, Singurele zăcăminte de aur, argint și telur care nu a fost concesionate de către autorități canadienilor sunt cele de la Baia de Arieș și Zlatna. Niciunul dintre acestea nu mai poate fi exploatat pe motiv că au fost închise de Guvern. Zăcământul de la Baia de Arieș, al doilea ca importanță după Săcărâmb după conținuturile de aur, argint și telur, a fost închis de Guvern în anul 2004, în urma unor lucrări ce au costat 8 milioane de euro.

Motivul oficial a fost că mina devenise nerentabilă, notează Digi24 într-o investigație despre ce se întâmplă cu zăcămintele naturale din România. Mineri și geologii de la Baia de Arieș consideră însă că mineritul putea continua.