Munca în România, o dezamăgire totală: așa știi că nu ești singur în suferința ta

Discrepanța dintre salariile românilor este una foarte mare, iar acest lucru este dovedit de date clare ce prezintă munca în România. Iată care este situația forței de muncă în România, ca să înțelegi că e una dezamăgitoare.

În timp ce cei mai bine plătiți 20% dintre români câștigă de mai bine de șapte ori decât cei mai slab plătiți 20%, mai mult de jumătate sunt în căutarea unui alt loc de muncă, având salarii de până în 2.500 de lei, conform Profit.ro. O treime nu lucrează în domeniul în care au cei mai mulți ani de pregătire, iar cei mai mulți angajați cu studii superioare nu încasează o mie de euro.

Acestea sunt date analizate de Profit.ro, care rezultă din primul sondaj național HR colectat online, realizat de MAD Intelligence cu o echipă de experți, studenți și profesori ai Universității din București, acesta fiind primul demers academic și independent pe teme de resurse umane. În sondaj, au fost colectate peste o mie de opinii ale angajaților din România, statistici europene și mondiale relevante în domeniul HR, ca și analize secundare de date. Studiul a fost conceput astfel încât să țintească principalele regiuni de interes, la nivel național, din punct de vedere strategic și istorico-geografic: București plus Ilfov, Muntenia și Dobrogea, Transilvania cu Banat, și Moldova și să selecteze doar respondenții activi în câmpul muncii, având o marjă de eroare de +/- 4%.

Din ce în ce mai mulți analiști sunt de părere că vom vedea pagube pe termen lung mai grave decât în 2008, din cauza crizei economice provocate de pandemie. În 2020, la nivel global, aproximativ 255 de milioane de locuri de muncă au dispărut brusc, iar viitorul este departe de a fi roz. Nu de alta, dar pandemia nu s-a încheiat. Aceasta este concluzia la care a ajuns Organizația Internațională a Muncii (ILO), citată de Bloomberg.

Munca în România este nedreaptă

La nivelul fundamental, conform celor mai optimiste prognoze pentru anul în curs, 2021 ar trebui să se încheie cu un minus de 90 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă. Din nou, referința este 2019, perioada de dinainte de pandemie.

„Semnele revenirii sunt încurajatoare, dar sunt fragile şi nesigure. Trebuie să ne amintim că nicio ţară şi niciun grup nu îşi poate reveni pe cont propriu”, a atras atenția Guy Rider, director-general al ILO.

Oficialul a folosit cuvântul ”măcel”, pentru a explica gravitatea situației actuale și a clasificat-o ca fiind fără precedent în istoria planetei. Dacă faci un calcul simplu, discutăm de un impact economic negativ cam de patru ori mai mare, comparativ cu ce s-a întâmplat în 2008 – 2009.

Mulți angajați din România fie și-au piedut locul de muncă, fie au intrat în șomaj tehnic din cauza pandemiei. În luna mai 2020, restricțiile au început să se relaxeze, așa că mulți angajatori au început să dea anunțuri de angajare pentru companiile lor, arată un studiu realizat de platforma de angajare eJobs. Potrivit lui Bogdan Badea, CEO-ul eJobs România, pe platforma sa au fost postate peste 40.000 de noi joburi, doar în luna mai, anul trecut. Potrivit studiului eJobs, piaţa muncii arăta în mai complet diferit faţă de începutul anului 2020. Unul dintre motive ar fi faptul că s-a inversat raportul de forţe dintre angajatori şi candidaţi. Dacă până acum angajatorii nu reușeau să ocupe toate locurile de muncă disponibile, se ajunsese ca numărul cererilor din partea candidaţilor să depășească cu mult oferta de locuri de muncă.

Aproape 500.000 de locuri de muncă au dispărut din economie românească anul trecut, cu o medie de 6100 de locuri de muncă în fiecare zi, de la debutul stării de urgență și până la 1 iunie. Conform statisticilor puse la dispoziție de Inspecția Muncii, numărul exact al celor care au rămas fără un loc de muncă este de 467.000, pe teritoriul României. Cifrele au fost adunate în perioada 16 martie – 1 iunie.

Pandemia a făcut măcel în piața muncii

Piața locală a muncii a pierdut aproximativ 6100 de joburi zilnic, în perioada menționată. Numărul contractelor de muncă încetate, adică oamenii care fie au fost concediaţi, fie nu le-au mai fost prelungite contractele de muncă, a fost de 467.453 pe 1 iunie 2020, conform sursei citate. Pe 28 mai, când Ministerul Muncii a făcut publice datele cu privire la contractele încetate şi suspendate, erau 429.585 de contracte încheiate, ceea ce înseamnă că aproape 38.000 de oameni au rămas fără loc de muncă numai în intervalul 28 mai – 1 iunie 2020, în doar câteva zile.

Referitor la studiul realizat de MAD Intelligence, citat de Profit.ro, dintre cei peste cinci milioane de salariați din România, cea mai mare pondere o regăsim în industrii, acestea fiind urmate la mare distanță de comerț, sănătate, construcții și învățământ. Salariul minim, deși a avut parte de creșteri masive în ultimii ani, se situează în continuare la coada clasamentului atunci când este comparat cu cel din alte state membre ale UE. Mai mult decât atât, România are o pondere mai mult decât însemnată de contracte încheiate pe salariul minim, iar inegalitățile în ceea ce privește remunerația sunt de asemenea o problemă, cei mai bine plătiți 20% dintre români câștigând de mai bine de 7 ori decât cei mai slab plătiți 20%.

Doar unul din nouă angajați români, adică 540.000 de persoane, câștigă peste o mie de euro net pe lună, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citate de Ziarul Financiar. Administrația publică, serviciile IT și serviciile bancare sunt sectoarele cu cei mai bine plătiți angajați. Acest lucru oferă o perspectivă clară a ceea ce înseamnă munca în România.

„Pentru a avea o „clasă de mijloc”, avem nevoie de un venit de două mii de euro net pe membru de familie”, spune Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice (ASE).

O familie românească cu un venit lunar de două mii de euro net pe lună are un confort financiar care îi permite să achiziționeze o casă de o sută de mii de euro (plătind patru sute de euro pe lună, timp de 30 de ani), o mașină Duster în valoare de 18.000 de euro (290 de euro pe lună, pentru cinci ani și un avans de 25%) și o vacanță de două săptămâni în Grecia cu un cost total de 2.000-2.500 de euro. Cu toate acestea, suntem încă departe de a forma așa-numita „clasă de mijloc”, au concluzionat experții citați de cotidian.

Se întrezăresc, oare, vești bune?

Analizând respondenții studiului citat de Profit.ro, din perspectiva nivelului de studii, pentru 37,1% dintre ei, ultima școală absolvită este liceul, 21,3% au finalizat cursurile unei școli profesionale, iar 16,2% au terminat programul de licență în cadrul facultății. Privind statutul lor pe piața muncii, 84% dintre respondenți au declarat că sunt angajați, 7,7% pensionari și doar 2,6% antreprenori. Doar 2,8% dintre respondenți sunt șomeri, informație care se apropie de datele oficiale.

De asemenea, aproximativ 44% dintre respondenți consideră că o carieră în domeniul în care lucrează este atrăgătoare în mare sau în foarte mare măsură. Respondenții din categoria 35-44 de ani consideră atrăgătoare în mare măsură o carieră în domeniul în care activează (42,4%). Acestora li se alătură respondenții din categoria 65+, satisfacția în mare măsură față de domeniul în care și-au clădit o carieră fiind prezentă în rândul a 42,1% dintre aceștia.

Dar vin și vești un pic mai bune pentru salariații români. Venitul minim brut pe economie se va majora semnificativ în următorii ani, a anunțat un reprezentant al Guvernului. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat recent că românii vor fi plătiți cu un salariu minim mult mai mare în următorii cinci ani.

Concret, salariul minim brut pe economie ar urma să ajungă la pragul de 3.000 de lei. Acest lucru se va întâmpla, spune ministrul Fondurilor Europene, până în anul 2026, deci românii încadrați cu venitul minim, mai au așteptat aproximativ cinci ani pentru a beneficia de majorare. Acest lucru ar putea schimba modul în care privim munca în România.