Lovitură dură de la BNR. Ce este dobânda cheie, cum ne afectează

Banca Națională a României a decis, în ședința de marți, să majoreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021. Deși aceștia par a fi niște termeni abstracți, adevărul este că decizia BNR ne influențează în mod direct, pe fiecare dintre noi.

Pe lângă majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021, Banca Națională a României a mai decis și majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 0,75 la sută pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021, dar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Contextul economic este unul destul de sensibil:

• Rata anuală a inflației a urcat în iulie 2021 la 4,95 la sută, de la 3,94 la sută în iunie, iar în august la 5,25 la sută, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului țintei și ușor peste nivelul prognozat. Creșterea a fost determinată și în acest interval aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorarea considerabilă a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice în luna iulie, și într-o mai mică măsură de continuarea scumpirii combustibililor, preponderent pe seama categoriei non-benzină și motorină.
• Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a mărit la 3,0 la sută în iulie, de la 2,9 la sută în iunie, și la 3,2 la sută în august, depășind astfel ușor previziunile. Evoluția ei reflectă, în principal, efecte ale creșterii cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele cererii sporite de bunuri și servicii, suprapuse celor venite din constrângeri pe partea ofertei, alături de ajustările în sens ascendent ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
• Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum au crescut la 3,3 la sută și 2,6 la sută în august, de la 2,9 la sută, respectiv 2,4 la sută în luna iunie 2021.
• Activitatea economică a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial relativ încetinit – de 1,8 la sută, față de 2,5 la sută în trimestrul I -, dar ceva mai alert decât s-a anticipat, depășind moderat nivelul său pre-pandemie. Evoluția face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată în acest interval în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Totodată, pe fondul efectului de bază asociat contracției severe suferite de economie în perioada similară a anului trecut, dinamica ei anuală s-a majorat în trimestrul II la 13,0 la sută, de la -0,2 la sută în trimestrul I.

Cum te influențează și pe tine decizia BNR?

De exemplu, după cum explică Adrian Codîrlașu, vicepreședinte al Asociatiei CFA România, creditele în lei ar putea fi afectate de decizie, deoarece majoritatea acestor credite au dobândă variabilă, iar modificările venite de la BNR duc la creșterea acesteia.

„Toate aceste creșteri de prețuri la energie vor avea ceea ce se numește efect de runda a doua. Adică se vor duce în toate celelalte bunuri și servicii. De aici va veni presiunea inflaționistă și, prin urmare, Banca Centrală a luat decizia de majora rata de dobândă pentru a lupta cumva cu aceste anticipații inflaționiste. Scopul nu este prețul energiei pe care nu-l poate influența Banca Națională, ci anticipațiile”, a mai explicat oficialul CFA România.