Impactul pandemiei asupra copiilor români, în cifre: imaginea completă

Noul an școlar debutează sub spectrul pandemiei de coronavirus, la fel ca anul trecut. Cu doar puțin timp înainte ca elevii să înceapă cursurile, să aruncăm o privire de ansamblu asupra a ceea ce a însemnat impactul crizei sanitare asupra copiilor, în 2020.

Anul 2020 a fost unul foarte dificil pentru toate statele lumii. Sistemele de învățământ au fost supuse unor presiuni fără precedent. În România, unde era nevoie de adoptarea de reforme încă de acum 10-15 ani, lovitura a fost mai devastatoare decât în alte state din Vestul Europei, unde Guvernele au investit constant în Educație.

Multe școli nu erau conectate la internet, nu aveau aparatura necesară desfășurării orelor online. Părinții din România, în mare parte, au fost în imposibilitatea financiară de a asigura copiilor lor mijloacele tehnologice pentru a putea participa la școala online.

La rândul lor, cadrele didactice au trecut adevărate probe de foc. Cu puțină sau chiar fără niciun fel de instruire, profesorii au fost nevoiți să se adapteze de la o zi la alta, la un sistem complet nou pentru ei.

Din nefericire, însă, aceste aspecte incontestabile ale sistemului de învățământ din România s-au reflectat, într-o manieră negativă, în cifre.

Pe lângă neajunsurile legate de școală, mediul social s-a deteriorat și el. În familii, gradul de sărăcie și vulnerabilitate socială a crescut. La fel și rata abandonului școlar, după cum arată analizele experților sociologi.

Impactul crizei sanitare a lăsat urme adânci nu doar în catalog și în bugetele familiilor, dar și în sufletele celor mici.

Psihologii atrag atenția asupra faptului că a crescut exponențial gradul de anxietate pe care copiii în resimt. Din cauza izolării, din cauză înreruperii activităților lor obișnuite, din cauză că multe programe care susțineau familiile vulnerabile au încetat să mai funcționeze ca urmare a restricțiilor anti-pandemice, viețile copiilor s-au înrăutățit în pandemie, spun specialiștii.

Mai mult decât atât, nici starea medicală a copiilor nu este îmbucurătoare. Din nefericire, cei mici traversează o perioadă plină de provocări și probleme, și din acest punct de vedere.

Impactul pandemiei asupra copiilor, în cifre

UNICEF susține că în martie 2021, 13% din 71 de milioane de cazuri de COVID-19 din 107 tari (62% din totalul infectărilor la nivel mondial), care au date în funcție de vârstă erau copii și adolescenți cu vârstă sub 20 de ani.

În tarile în curs de dezvoltare se preconizează că sărăcia în rândul copiilor vă creste cu aproximativ 15%. Se estimează că numărul copiilor care trăiesc în gospodarii aflate sub pragul sărăciei vă creste cu 140 de milioane.

Mai mult decât atât, 168 de milioane de elevi la nivel global nu mai merg fizic la scoală, atrag atenția experții. Este o situație critică. Practic, acești elevi își ruinează orice șansă la o viață normală și riscă să perpetueze sărăcia și să experimenteze toată viața un nivel de trai la limita supraviețuirii.

Consecințele abandonului școlar se vor vedea în numărul căsătoriilor timpurii. Numărul de căsătorii în rândul copiilor ar putea crește cu 10 milioane până la sfârșitul deceniului, amenințând ani de progrese realizate în reducerea acestei practici.

Avertismente la fel de serioase vin și din partea Organizației Națiunilor Unite (ONU)

Conform experților Organizației Națiunilor Unite, omenirea va trebui să își intensifice eforturile pentru a combate foametea în lume, până în 2030, așa cum își propuseseră Guvernele și organismele internaționale, înainte de izbucnirea crizei pandemice actuale.

În anul pandemiei, arată ONU, nivelul de foamete a crescut în lume. Pe lângă impactul medical, criza pandemică a erodat bugetele familiilor care se aflau deja într-o situație de risc, la limita de jos a supraviețuirii.

Nivelul foametei începuse să crească deja la jumătatea decadei 2010-2020, spulberând speranțele unui declin ireversibil. În mod îngrijorător, în 2020 foametea a crescut atât în termeni absoluți, cât și proporționali, depășind creșterea populației: se estimează că aproximativ 9,9% din populația generala a fost subnutrita anul trecut, în creștere fata de 8,4% în 2019.

Peste jumătate din toate persoanele subnutrite (418 milioane) trăiesc în Asia; peste o treime (282 de milioane) în Africa; și o mica proporție (60 de milioane) în America Latina și în Caraibe. Totuși, în Africa, situația este mult mai dură. Aici, prevalenta estimată a subnutriției de 21% din populație este peste dublul oricăreia dintre celelalte regiuni.

La nivel global, pandemia a făcut ravagii. În general, peste 2,3 miliarde de oameni (sau 30% din populația lumii) nu au avut acces pe țoată durata anului la alimentație adecvata.

Pe lângă toate aceste aspecte ce afectează dramatic viețile copiilor din întreaga lume, această perioadă vine și cu alte provocări pentru cei mici. Efectele schimbărilor climatice îi pot afecta în mod direct pe cei mici, avertizează experții.

Impactul schimbărilor climatice ne afectează tuturor viața. Organizațiile internaționale atrag atenția asupra riscurilor crizei climatice, însă puțini experți vorbesc despre un fenomen și mai îngrijorător: acela al copiilor expuși acestei crize de proporții globale.

Criza climatică amenință întreaga omenire și, în cazul în care nu vom reuși să reducem emisiile gazelor cu efect de seră, vom suporta consecințele devastatoare ale mediului înconjurător.

Deși toți suntem expuși unui risc uriaș în ceea ce privește criza climatică, situația este deja dramatică în anumite regiuni ale lumii.

De exemplu, tinerii care trăiesc în Republica Centrafricană, Ciad, Nigeria, Guineea și Guineea-Bissau sunt cei mai expuși riscului de a resimți impactul schimbărilor climatice, care le pun în pericol sănătatea, educația și protecția și îi expun unor boli fatale, potrivit unui raport al UNICEF, lansat la finele acestei săptămâni.

Conform analizelor oficiale, aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii – trăiesc într-una dintre cele 33 de țări clasificate cu „risc extrem de ridicat”.

Acești copii sunt expuși unei combinații fatale de șocuri climatice și de mediu multiple, însoțite de o vulnerabilitate crescută din cauza serviciilor esențiale neadecvate, precum cele din domeniul apei, salubrității, sănătății și educației. Rezultatele reflectă numărul copiilor afectați în prezent – este posibil însă ca cifrele să devină mai alarmante odată cu accelerarea impactului schimbărilor climatice.

„Este pentru prima oară când avem o imagine completă a vulnerabilității copiilor la schimbările climatice și a locurilor în care apare această vulnerabilitate, iar această imagine este cumplită, aproape de neînchipuit. Șocurile climatice și de mediu subminează toate drepturile copilului, de la acces la aer curat, la hrană și apă sigură până la educație, locuințe, lipsa exploatării și chiar dreptul lor la supraviețuire. Practic, va fi afectată viața fiecărui copil”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF.