Cele mai poluate 10 orașe din România: cât de gravă e problema?

Un raport din anul 2020 al Agenţiei Europene de Mediu arată că România înregistrează cele mai multe victime ale poluării. Unul din 5 decese are legătură directă cu aerul toxic pe care românii îl respiră. La polul opus al deceselor se află Danemarca și Suedia, cu 1 deces din 10.

În plus, românii sunt cei mai afectați europeni de costurile pe care poluarea le implică. La nivel global, în 2020 am ocupat locul 57 în topul celor mai poluate țări. Iar în 2019 am ocupat locul 54. Clasamentul a fost realizat în baza particulelor din aer, care sunt un mix complex de particule foarte mici și picături de lichid.

Așa apare și o întrebare importantă: tu știi ce aer respiri?

Când vine vorba de ce aer respirăm, e o nuanță la care să fii atent. La începutul lui 2020, un specialist din Ministerul Mediului, care a dorit să rămână anonim, a spus că nu e monitorizată poluarea, ci calitatea aerului în raport cu sănătatea oamenilor. De aceea, în limbajul birocratic și oficial auzi des „calitatea aerului”.

Pe scurt, până trecem la topul orașelor poluate din România, e bine să știi și ce se măsoară prin stațiile instalate în orașe. Pe lista parametrilor importanți pentru calitatea aerului se regăsesc: temperatura, presiune barometrică, umiditatea relativă și mai ales particule în suspensie, cunoscute sub abrevierea PM 1, PM 2,5 și PM 10. Mai sunt urmărite și nivelurile de monoxid de carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf și compuși organici volatili (VOC).

Acestea fiind spuse, hai să vezi topul celor mai poluate orașe din România. Și rămâi până la final, că avem și un clasament cu cele mai poluate comune.

10. Măgurele

Este unul din orașele care a reușit, surprinzător, să își scadă nivelul de poluare enorm. Autoritățile locale au redus emisiile toxice și le-au scăzut de peste 13 ori, de la un nivel de poluare de 148, în 2006, la 15.7 în 2019 și doar 11 în 2020.

Una din soluțiile care a dus la curățarea aerului a fost scăderea traficului de mașini mici și creșterea celui în comun, precum și încurajarea mersului pe biciclete. Au mai implementat și taxe de acces în centru, creșterea impozitelor pentru mașini și a taxei pentru parcările publice. Strategia a cuprins și modernizarea sistemului de încălzire centralizată, dar și folosirea de automobile puțin poluatoare. Totodată, au vizat și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și creșterea suprafeței de spațiu verde. Autoritățile au reușit, prin folosirea de soluții inteligente, să crească mult calitatea aerului respirabil din oraș.

9. Baia Mare

Baia Mare are un nivel de poluare de 12.5 în 2020 și 11.9 în 2019. Din noiembrie 2020, orașul intră sub actul normativ care prevede pensionarea cu 2 ani mai devreme a rezidenților de cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă.

Alături de zonele Zlatna și Copșa Mică, municipiul este una din cele mai afectate zone industriale din România. Agenții economici din zonă au reușit să polueze aerul, apele de suprafaţă şi subterane, solul și vegetaţia. Conform ultimelor studii, speranța de viață a scăzut cu 12 ani în comparație cu restul orașelor din țară, iar mulți copii se nasc cu malformații sau prematur.

8. Drobeta-Turnu Severin

În 2020, calitatea aerului din oraș a fost de 12.7 micrograme de praf pe metru cub. În mare parte, aerul devine greu de respirat în zilele în care vântul puternic aduce praf de pe halda de steril a termocentralei Halânga de la marginea oraşului.

Particulele de cenușă sunt purtate pe drumul naţional 67 Drobeta Turnu-Severin – Târgu Jiu, îngreunând circulația. În localitățile din apropierea termocentralei, aerul devine irespirabil și oamenii sunt afectați. Investiţia pentru stoparea poluării, care a costat aproximativ 60 de milioane de euro, nu a avut nici un efect pentru că poluarea cu praf continuă ori de câte ori bate vântul.

7. Botoșani

În trecut, Botoșani era unul dintre cel mai puţin poluate din ţară, fiind considerat „verde”. În prezent, ocupă locul 7 în topul celor mai poluate orașe din România și locul 312 în Europa, cu un nivel de poluare de 13.3 micrograme de praf PM 2,5 pe metru cub de aer pentru 2019 și 14.8 pentru 2018. Problema principală o reprezintă particulele în suspensie PM 2.5 și PM 10.

Cea mai gravă lună din 2020 a fost ianuarie, cu depășiri ale nivelului de poluare mai mari decât cele din 2019 sau 2018. Valorile au plasat orașul în zona roșie, calitatea aerului fiind asemănătoare cu cea din marile metropole ale lumii, precum Beijing sau Seul, unde poluarea industrială şi urbană reprezintă o mare problemă.

6. Cluj Napoca

Prezintă un nivel de poluare de 13.1 pentru 2020, de 15.7 pentru 2019 și de 21.4 pentru 2018. Recent, primarul Emil Boc a decis să interzică centralele termice de apartament din cauza poluării produse. Se pare că măsura ar mai fi fost propusă și în urmă cu câțiva ani, dar fără succes. Declarația primarului a stârnit revoltă în rândul clujenilor care s-au revoltat în mediul online. Pentru a veni în ajutorul mediului, primarul a cerut să se facă centrale de bloc. Acestea ar trebui să fie proiectate cu coșul de evacuare la 40-50 metri înălțime.

5. Iași

În ciuda faptului că este în top 5 cele mai poluate orașe din România, Iași lucrează intens pentru a-și purifica aerul. Nivelul de poluare a început să fie moderat de la an la an, având coeficientul mediu de poluare de 22.4 în 2019 și coeficientul de 27 pentru 2018.

Problema principală din acest oraș este constituită de particulele mici PM 2.5. Ele pot produce afectiuni cardio-respiratorii, accidente cerebrale, precum și multe alte probleme de sănătate fatale. Particulele PM 2.5 sunt rezultatul activităților de arderi cu mult fum, de masini sau motoare, de activitati industriale sau agricole.

O parte este dată și de praful mineral, care se depune peste tot. Pentru a combate poluarea, autoritățile au stropit străzile cu C–Force URBAN, o substanță menită să rețină praful la sol. Iași mai este cunoscut drept ”un oraş care apare în mai multe clasamente drept cel mai poluat din România”, cele mai curate cartiere fiind Zona Copou, Zona Agronomie și Zona Breazu.

4. Târgu Mureș

Din cauza nivelului ridicat de poluare, locuitorii din acest oraș pot ieși cu 2 ani mai devreme la pensie. Actul normativ a fost semnat de Klaus Iohannis în noiembrie 2020 și se referă la persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracțiilor din sol. Cât despre calitatea aerului, în 2020 a fost la un nivel de 15.1 în zonele industriale, în centrul orașului și mai ales în cartiere. Concluzia majoră a autorităților este că, în Târgu Mureș, principala sursă de poluare ar fi traficul.

3. București

Este unul dintre cele mai poluate orașe, cu un procent ridicat de particule fine PM2.5 şi PM10 în atmosferă. Dar, în mod surprinzător, București a ajuns pe locul 3 în anul 2020. Una din problemele principale este cauzată de dioxidul de azot, rezultat din emisii produse în special de maşinile vechi şi de cele diesel.

Substanța aceasta a fost clasificată de către specialiști drept un cancerigen de mare risc. O altă problemă majoră o reprezintă arderile ilegale de deșeuri care au loc la marginea orașului sau în zonele limitrofe din Ilfov. Arderea de gunoaie, cauciucuri sau alte deșeuri periculoase face ca aerul din Capitală să fie purtător de otrăvuri inhalate apoi de copii, bătrâni sau oameni bolnavi.

Pe lângă problema evidentă a sănătății, poluarea mai are și un impact grav asupra bugetului. Bucureștenii au cele mai mari pierderi anuale din cauza poluării – 3.004 euro / per locuitor. 6,35 de miliarde de euro se pierd anual în costuri sociale, cheltuieli generate de impactul poluării asupra sănătăţii locuitorilor. Coeficientul de poluare pentru anul 2020 a fost de 15.5, pentru 2019 de 18.4 si pentru 2018 de 20.3. În topul celor mai poluate capitale la nivel mondial, București e pe locul 51.

2. Brașov

A înregistrat un coeficient de poluare de 18 pentru 2019, mult mai bine față de alte orașe. În 2020, poluarea a crescut, ajungând la coeficientul de 18.3. Pentru a remedia din probleme, autoritățile au decis să treacă la autobuze 100% electrice. Planul este de achiziționare a cel puțin 75% din autovehicule electrice în următorul an, adică 133 de autobuze. Dacă reușesc ce și-au propus, autoritățile vor transforma Brașovul în primul mare oraș din România care va avea un transport în comun 100% electric. În vara lui 2020, orașul avea finanțate deja 52 de astfel de autobuze, cu 14 aflate în circulație.

1. Calafat

Pe site-ul oficial, orașul Calafat susține că nu există poluanți emiși de surse de tip industrial, ci doar urban, având emisii ce nu depășesc protecția populației, mediul natural și mediul construit. Cu toate acestea, nivelul de poluare a atins 18.6 în 2020. Traficul rutier și emisiile de la gropile de gunoi ale orașului sunt factorii principali care diminuează calitatea aerului.

Top 3 cele mai poluate comune

După cum ți-am promis la începutul clipului, avem și un top 3 care cu siguranță te va surprinde. Pe lângă aceste orașe extrem de poluate, și-au făcut simțită prezența în topul celor mai poluate zone din România și 3 comune. Chiar dacă numeric sunt mai mici, valorile poluării din aceste zone a atins cote alarmante în doar un singur an.

Prima pe listă este Comuna Modelu, localitate învecinată cu municipiul Călărași, care are probleme mari cu poluarea după cum arată datele din anul 2020. Indexul de calitate a aerului a fost de 20.1, luna ianuarie fiind cea mai poluată din tot anul, urmată apoi de martie, februarie și noiembrie.

A doua pe listă e Comuna Brăniștea din județul Giurgiu, unde nivelul de poluare a fost destul de ridicat în ultimul an. În 2020, nivelul a atins cota de 25,9 micrograme de praf PM 2,5 pe metru cub de aer. Coeficientul de poluare pentru anul 2019 a fost de 25.9, o creştere uriașă faţă de anul 2018 când nivelul de poluare se situa la 16.8. În 2020, comuna Brăniștea a obținut un grad mai scăzut de poluare, de 18.

Topul se încheie cu Șcheia din județul Suceava. A reușit să obțină, în cursul lui 2020, un nivel de poluare de 15 micrograme de praf PM 2,5 pe metru cub de aer. În 2018, comuna a ocupat locul 9 al celor mai poluate zone din România, cu o medie de 17 micrograme pe metru cub.

Factorii principali de poluare sunt agricultura, industria, gospodăria comunală şi echiparea edilitară. Pe teritoriul comunei Șcheia, unul din sectoarele cu potenţial impact asupra aerului este cel industrial. Acest impact asupra mediului se desfăşoară prin încărcarea lui cu poluanţi organici şi anorganici.