ADN-ul “plutitor” ar putea detecta ce oameni sunt într-o anumită zonă. Ce implicații are această tehnică științifică

de: Ozana Mazilu
01 04. 2021

Oamenii de știință au descoperit că pot capta ADN “plutitor” și îl pot folosi pentru a identifica ce animale specifice se află în apropiere, doar prin aspirarea aerului printr-un filtru special.

Este un truc minunat care ar trebui să se dovedească util pentru conservatori și ecologiști, relatează Gizmodo, dar studiul este, de asemenea, fascinant din perspectiva umană.

Dacă ADN-ul din aer poate fi utilizat pentru a depista anumite specii, este rezonabil să presupunem că această tehnologie ar putea identifica și oamenii într-o zi. Tehnică ce ar putea fi utilă pentru investigațiile criminalistice, dar care ar ridica, de asemenea, întrebări cu privire la securitatea și confidențialitatea personală, de asemenea.

Această tehnică de strângere a ADN-ului din aer ar putea crea oportunități științifice

În acest studiu specific, oamenii de știință au construit o vizuină artificială pentru șobolani, făcută din țevi. După strângerea aerului printr-un filtru destinat captării ADN-ului care plutea în apă, aceștia au reușit să identifice speciile care se ascund în interior, potrivit studiului publicat recent în revista PeerJ Life and Environment. Dar studiul are implicații interesante și în scopuri de știință criminalistică, securitate și supraveghere.

Într-un videoclip despre proiect, principalul autor al studiului și ecologa moleculară a Universității Queen Mary din Londra, Elizabeth Clare a explicat că ADN-ul ar putea fi prea diluat pentru a fi detectat în zone mari, deschise.

„Într-un spațiu mare, s-ar putea să fie atât de diluat încât să nu îl putem detecta eficient”, a spus Clare. „Va trebui să aspirăm mult aer printr-un filtru pentru a realiza acest lucru, dar într-un spațiu mai mic credem că ar putea funcționa foarte bine. Cred că acest lucru va fi cu adevărat interesant pentru oamenii de știință care lucrează cu specii de animale greu de ajuns”.

Dar acum, când oamenii de știință consideră ADN-ul aerian ca un instrument. Este rezonabil să credem că se vor putea găsi modalități mai eficiente de a-l capta, studia și urmări.