Virusul a afectat multe aspecte ale vieții noastre, inclusiv visele. Ce spun ultimele studii în acest sens

Pandemia COVID-19 a schimbat aproape fiecare aspect al vieții noastre. Visele noastre nu fac excepție. La scurt timp după ce au început primele lockdown-uri, oamenii au spus că au avut mai multe vise decât înainte, cu conținut diferit. Acest lucru a fost explicat de faptul că mulți oameni dormeau mai mult timp și se trezeau fără alarma de la ceas sau cu un program imediat.

Alte persoane spuneau că se confruntă cu mai mult stres, ceea ce poate altera și visarea. Acum, un nou studiu, publicat în PLOS, a analizat sute de rapoarte de vise înainte și în timpul izolării, pentru a oferi rezultate detaliate ale impactului pandemiei asupra viselor.

S-a dovedit dificil să studiezi visele în timpul pandemiei COVID-19. Deoarece a fost neașteptat, a fost o provocare să se găsească baze de date ale studiilor pe vise din trecut, cu care să se compare datele din pandemie. O problemă similară a apărut atunci când cercetătorii au urmărit să studieze modul în care visele s-au schimbat din cauza evenimentelor din 11 septembrie și după cutremurul din San Francisco din 1989.

Cum ne-a afectat virusul somnul și visele din timpul lui

O metodă este de a întreba participanții dacă visele lor s-au schimbat în timpul pandemiei, comparativ cu cele anterioare. Acest lucru a fost făcut în martie 2020, când un eșantion reprezentativ din SUA a fost contactat de YouGov. Aproape 30% dintre participanți au raportat că își pot aminti mai multe vise, în timp ce doar 7,5% au raportat o amintire mai mică a viselor. Oamenii au raportat, de asemenea, că visele lor au devenit mai negative din punct de vedere emoțional. Cu toate acestea, doar 8% dintre respondenți au raportat că ar fi avut un vis cu conținut legat de COVID-19.

O a doua metodă este de a colecta descrieri scrise ale viselor, numite rapoarte de vise și de a le compara cu rapoartele colectate cu câțiva ani în urmă de alți autori. Un sondaj online, precum acesta, a fost postat de cercetătorul școlii medicale Harvard, Deirdre Barrett, din martie până în iulie 2020. A solicitat transmiterea „oricăror vise pe care le-ați avut legate de coronavirusul COVID-19”.

Visele de la 2.888 de persoane au fost procesate de Linguistic Inquiry and Word Count (LIWC), care este o metodă computerizată de analiză a textului. Identifică emoții, cum ar fi fericirea sau tristețea, și alte categorii de conținut. Studiul a constatat că visele pandemice au avut mai multe emoții negative și mai puține emoții pozitive, în comparație cu visele pre-pandemice.

Cum s-a desfărșurat noul studiu și ce concluzii are

Noul studiu, realizat de Natália Mota de la Universitatea Federală din Rio Grande din Brazilia și colegii săi, folosește o a treia metodă. Au colectat rapoarte de vise de la 67 de participanți brazilieni, folosind aceeași procedură – înainte și în timpul izolării. Un grup de participanți a trimis rapoarte de vise în septembrie și noiembrie 2019, iar un altul le-a depus în timpul lockdown-ului brazilian în martie și aprilie 2020. Cele două grupuri de participanți au fost similare pentru nivelul de educație, vârstă și distribuție de sex.

Studiul a evaluat toate visele amintite de participanți în fiecare perioadă. Prin urmare, visele nu au fost selectate de către participanți. Acest lucru este important, deoarece o astfel de selecție poate influența rezultatele.

De asemenea, studiul a folosit LIWC pentru a identifica automat cuvintele emoționale în rapoartele despre vise. În total, au fost evaluate 239 de rapoarte de vise. Cercetătorii au descoperit că rapoartele despre vise în timpul pandemiei au fost mai lungi, atunci când au fost măsurate în cuvinte, decât rapoartele pre-pandemice. De asemenea, au observat că visele pandemice au avut mult mai multă furie și tristețe decât visele pre-pandemice.

În mod fascinant, nivelul de furie și tristețe din vise a fost, de asemenea, legat de cât de multă suferință mentală a avut persoana, ca urmare a izolării sociale. Acest lucru este în concordanță cu teoria reglării emoționale a visării, care sugerează că ne procesăm și reglăm emoțiile atunci când dormim. Visele pandemice aveau, de asemenea, mai multe referințe la contaminare și curățenie. Autorii leagă acest lucru de teoria simulării amenințărilor, care susține că practicum depășirea amenințărilor în realitatea viselor noastre.

Trebuie să ne povestim visele prietenilor. De ce?

La sfârșitul studiului, participanții au evaluat cât de mult și-au observat visele sau le-au spus altora în timpul studiului. S-a dovedit că un astfel de comportament s-a întâmplat mai mult la persoanele fericite (versus triste), energice (versus obosite), pașnice (versus agresive), altruiste (versus egoiste) și creative (versus confuze).

Acest lucru se poate datora faptului că sentimentul pozitiv te face să ai mai multe șanse să te observi și să-ți împărtășești visele. Dar poate fi, de asemenea, că luarea în considerare a viselor tale și vorbirea despre ele are aceste beneficii pozitive.

Această din urmă teorie este susținută de munca ce s-a desfășurat asupra beneficiilor partajării viselor. În special, s-a constatat că discutarea unui vis timp de 30 de minute cu un prieten sau un membru al familiei și relaționarea acestuia cu circumstanțele recente pot face ascultătorul să simtă empatie față de persoana care împărtășește visul. Acest lucru ne poate ajuta să ne simțim mai puțin singuri.

Poate că persoanele care împărtășesc vise pandemice sunt mai susceptibile să ia în serios frica, furia și tristețea – emoții pe care le putem distruge adesea în timpul orelor de veghe. A vorbi despre vise cu ceilalți poate fi, prin urmare, util în gestionarea emoțiilor, mai degrabă decât suferința în tăcere.

Autorii noului studiu concluzionează că acordarea de atenție și povestirea viselor noastre este o „modalitate relativ sigură de auto-observare și management al sănătății mintale care poate fi recomandată în această perioadă de incertitudine”. Aceasta este o dovadă a părerii că împărtășirea viselor cu familia și prietenii are beneficii pentru visător, dar și pentru societatea mai largă.