Telefonul tău ar putea fi mai important decât crezi: cum poate detecta anxietatea sau depresia

de: Paula Artin
16 09. 2020

Informațiile despre activitatea socială, timpul petrecut în fața ecranelor și locația de pe smartphone-uri pot prezice conectivitatea între regiunile creierului care sunt responsabile de emoții, potrivit unui studiu realizat de Dartmouth College.

În cadrul cercetării, datele despre utilizarea telefonului au fost analizate alături de rezultatele scanărilor IRMf (imagistică prin rezonanță magnetică funcțională) pentru a confirma dacă informațiile colectate pasiv pot reflecta activitatea din creier legată de emoții precum anxietatea.

Predicțiile bazate exclusiv pe datele telefonului s-au potrivit cu scanările creierului cu o precizie de 80%.

“Informațiile simple despre modul în care cineva își folosește smartphone-ul pot oferi o privire de ansamblu asupra funcționării complexe a creierului uman”, a spus Mikio Obuchi, doctorand la Departamentul de Informatică din Dartmouth și autorul principal al studiului.

“Deși această cercetare abia începe, combinarea datelor de pe telefoanele inteligente – mai degrabă decât doar datele IRMf – va accelera parcursul pentru a înțelege mai bine cum funcționează creierul uman”.

Ce a presupus studiul?

Potrivit cercetării, frecvența și perioada de timp pe care o persoană o petrece folosind telefonul oferă informații despre relația dintre cortexul prefrontal ventromedial și amigdala, două centre cheie ale creierului legate de starea emoțională.

Cortexul prefrontal ventromedial este responsabil pentru autocontrol, luarea deciziilor și evaluarea riscurilor. Amigdala declanșează răspunsul de “luptă sau fugi” și ajută indivizii să determine emoțiile celorlalți.

În plus față de datele privind activitatea socială, timpul și locația telefonului, pentru studiu, au fost colectate și informații despre activitatea fizică și modelele de somn.

Cercetarea a constatat că mai mult timp petrecut pe ecran, exerciții fizice regulate, orele de culcare mai devreme, interacțiuni sociale mai mari și anumite modele de localizare deduse pasiv din datele telefonului se potriveau cu o stare de conectivitate funcțională mai mare între regiunile creierului. Această activitate crescută indică o stare emoțională mai pozitivă.

“Nu sugerăm că telefoanele ar trebui să înlocuiască tehnologia de scanare, cum ar fi RMN-ul, dar acestea pot ajuta persoanele și furnizorii de sănătate să învețe mai multe despre tiparele de comportament din observațiile de zi cu zi”, a declarat Jeremy Huckins, lector în domeniul științelor psihologice și creierului la Dartmouth și co-autor al studiul.

Rezultatul cercetării se aliniază cu dovezile clinice care arată că o conectivitate mai puternică între cortexul prefrontal ventromedial și amigdala poate fi asociată cu niveluri mai scăzute de anxietate și depresie. Conectivitatea funcțională mai slabă, pe de altă parte, reprezintă o stare emoțională negativă.

Datele de pe telefoane au fost anonime și au asigurat obiectivitatea

Datele IRMf de la participanții voluntari au fost preluate anonim și plasate în două categorii împărțite în niveluri scăzute și ridicate de conectivitate cerebrală.

Prin potrivirea datelor telefonice cu rezultatele IRMf, cercetătorii au reușit să prezică nivelul de conectivitate, mai mare sau mai mic, între regiunile creierului cu o precizie de 80%.

Potrivit echipei de cercetare, utilizarea informațiilor pasive de pe un smartphone poate ajuta la eliminarea subiectivității care deseori complică alte tehnici de culegere a informațiilor despre bunăstarea emoțională, cum ar fi interviurile personale și auto-raportarea la chestionare.

Informațiile telefonice au permis cercetătorilor să prezică starea emoțională a indivizilor într-un moment dat, fără colectarea intruzivă de informații. Datele susțin, de asemenea, predicții ale trăsăturilor emoționale pe termen lung.

Cercetarea, publicată în Proceedings of the ACM on Interactive, Mobile, Wearable and Ubiquitous Technologies, face parte din studiul Student Life al Dartmouth care monitorizează datele telefonice ale voluntarilor studenți pentru a determina bunăstarea mentală. Peste 100 de studenți au participat pe tot parcursul unui an la studiul privind detectarea pasivă și funcția creierului.