S-a descoperit sursa vieții în Univers: suntem toți formați din stele

În fiecare secundă, o stea moare în univers. Dar aceste ființe stelare nu dispar complet, stelele lăsând întotdeauna ceva în urmă.

Unele stele explodează într-o supernovă, transformându-se într-o gaură neagră sau într-o stea cu neutroni, în timp ce majoritatea stelelor devin un nucleu al stelei care a fost odinioară. Cu toate acestea, un nou studiu relevă că aceste nuclee contribuie mai mult la viața în cosmos decât se credea anterior.

Studiul, publicat în Nature Astronomy, sugerează că stelele “White Dwarf” sunt principala sursă de atomi de carbon din Calea Lactee, un element chimic cunoscut ca fiind crucial pentru viață. Când stelele precum propriul nostru Soare rămân fără combustibil, se transformă într-o „pitică albă”. De fapt, 90% dintre toate stelele din Univers ajung stele pitice albe. Acestea sunt, de fapt, rămășițe stelare fierbinți, dense, cu temperaturi care ajung la 99726.85 de grade Celsius. De-a lungul timpului, miliarde de ani, aceste stele se răcesc și, în cele din urmă, se estompează pe măsură ce își varsă materialul exterior. Cu toate acestea, chiar înainte de a se prăbuși, rămășițele lor sunt transportate prin spațiu de vânturi care provin din corpurile lor.

Această cenușă stelară conține elemente chimice precum carbonul

Carbonul este al patrulea produs chimic cel mai abundent din univers și este un element cheie în formarea vieții, deoarece este elementul de bază pentru majoritatea celulelor. Tot carbonul din univers provine din stele, prin urmare sintagma că suntem alcătuiți din stele nu este doar poetică, ci mai degrabă exactă. Cu toate acestea, astronomii nu au putut fi de acord asupra tipului de stea care este responsabilă pentru răspândirea celei mai mari cantități de carbon în cosmos.

Oamenii de știință din spatele noului studiu au folosit observații ale stelelor “pitice albe” în grupuri de stele deschise, grupuri de câteva mii de stele formate în același timp, în Calea Lactee de către Observatorul W. M. Keck din Hawaii în 2018. Astfel, ei u măsurat relația de masă inițială-finală a stelelor, care este relația dintre masele stelelor când s-au format prima dată și masele lor rămășițe.

De obicei, cu cât steaua era mai mare, cu atât mai mică va fi un “pitic alb”. Cu toate acestea, studiul a constatat că masele stelelor cele din urm[ erau mai mari decât anticipaseră oamenii de știință, având în vedere masa lor inițială, atunci când s-au format prima dată.

„Studiul nostru interpretează acest pericol în relația de masă inițială-finală ca semnătura sintezei de carbon realizată de stelele cu masă redusă din Calea Lactee”, a spus Paola Marigo, cercetător la Universitatea din Padova, Italia și autor principal al studiul.

Echipa de oameni de știință a ajuns la concluzia că stelele mai mari de două mase solare au contribuit și ele la îmbogățirea galactică a carbonului. „Acum știm că carbonul provine de la stele cu o masă la naștere de cel puțin 1,5 mase solare”, a spus Marigo. Noul studiu sugerează, așadar, că carbonul a fost în esență prins în materia primă care a format sistemul solar acum 4,6 miliarde de ani.