Internetul de mare viteză pentru următorul deceniu: de ce F5G revoluționează conexiunea fixă

Lumea discută, în general, de 5G pentru telefoane și rețele mobile. Dar această schimbare va fi transpusă și în rețelele fixe. Totul începe de la o schimbare de la paradigmă. De la Fiber to the Home (FTTH), care înseamnă o conexiune la internet prin fibră optică, acum vorbim de Fiber to Everything, Everywhere (FTEE).

În aceste zile, Huawei organizează o conferință dedicată numeroaselor tehnologii care fac parte din viața noastră. Pentru toate acestea internetul este pilonul central. Recent, conferința Huawei Global Analyst Summit (HAS) 2020 a găzduit o discuție despre F5G, adică standardele care vor defini rețeaua fixă în următorul deceniu.

Conceptul FTEE se bazează pe doi piloni principali: 10 Gbps pentru rețelele fixe prin fibră optică și Wi-Fi 6 și următoarele standarde de conexiune wireless, care să asigure un acces de mare viteză la internet. Experții descriu această infrastructură ale cărei baze sunt puse acum drept “un viitor fără limite pentru clienți”.

Internetul fix a fost pus la încercare în 2020. Și-a rezistat. Acum trebuie să devină mai bun

F5G vine într-un moment excelent: omenirea a început și continuă cel mai mare experiment. Odată cu sutele de milioane de oameni care au muncit, învățat și socializat de la distanță, a fost confirmat și că rețelele fixe au devenit motorul creșterii economiei digitale.

Conceptul FTEE se bazează pe trei piloni importanți ai dezvoltării: GRE (experiență garantată de utilizare), eFBB (rețele broadband fixe îmbunătățite) și FCC (conexiune completă prin fibră).

În cadrul conferinței Huawei Analyst Summit, vizionată încă pe-un internet care-i departe de gigabit, am aflat că suntem acum în “momentul gigabit”. Luis Alveirinho, director tehnic în cadrul operatorului Altice din Portugalia, am aflat că, potrivit cifrelor comunicate în septembrie 2019 la nivel european, circa 70,4 milioane de abonați aveau acces FTTH sau Fiber to the Building (FTTB).

În ultimii opt ani, adopția conexiunilor de viteză mare a fost constantă, deși încă sunt multe țări care avansează lent. Astfel, România e în top 5 (pe locul 4) cu o adopție de 32% a FTTP (conexiune de fibră până la locuință) în mediul rural. Pe primul loc e Portugalia cu 53%, iar, spre comparație, Germania e la 6%. Media UE e la 18% acum.

Dar există așteptări, după cum le-a prezentat Alveirinho. Portugalia ar ajunge la 90,3% adopție, România la 70,3% și Germania undeva la 24,8%.

Dar de ce sunt relevante aceste cifre? Pentru că accesul la internet de mare viteză e relevant oriunde, mai ales în mediile încă insuficient servite cu servicii de mare viteză. După cum ne-a arătat perioada asta, majoritatea operațiunilor pot fi făcute de la distanță. Dar distanța e redusă prin internet.

În contextul F5G pentru următorul deceniu, ținta UE stabilită până în 2027, programul Very High Capacity Networks (VHCN), e să aibă o acoperire de 100% pentru viteze de 1 Gbps sau mai mari și FWA (acces la internet wireless) de 150 Mbps download, 50 Mbps upload.

Cum poate fi implementat conceptul FTEE și dezvoltat pe F5G

După cum a explicat Alveirinho la HAS 2020, e nevoie de-o aliniere strategică a obiectivelor de business și-a dezvoltării rețelelor. Adopția de către clienți, dar și inovarea serviciilor sunt, de asemenea, importante. Totodată, se impune o transformare a rețelelor și renunțarea la tehnologii vechi. Aici merită reținut un detaliu important pentru România. Pentru că noi n-am dezvoltat rețele de internet când alții deja făceau asta, am trecut direct la fibră optică.

Asta a asigurat României o performanță bună și-o rețea fixă mai pregătită noilor tehnologii. Acum trecem la faza a doua: relații strânse cu toate părțile implicate, de la municipalități la utilizatori, aspect menționat și la conferința Huawei.

În prezent, provocările acestui plan sunt costurile ridicate ale instalării de fibră între furnizor și client, și e nevoie de aplicații și servicii noi pentru a accelera adopția. Altfel spus, clientul final (că e consumer sau business) trebuie să înțeleagă de ce ar investi în pachete noi de internet. Totodată, trebuie dezvoltate soluții pentru zonele cu densitate mică a populației, acolo unde, pentru operatori, costurile ar fi mari și astfel ar putea alege să nu își dezvolte rețelele.

F5G presupune, pe de o parte, conexiuni mai bune pentru case, birouri, dar reprezintă și-o serie de tehnologii noi și noi aplicații. Susține astfel conceptul FTEE, după cum a explicat Wei Leping, Chairman of Technology Steering Committee, China Telecom.

Acesta a susținut și că F5G va unifica infrastructura, capacitatea de funcționare și performanța pentru a reduce fragmentarea pieței.

În acest context e bine să știi că transformările rețelelor mobile și fixe se întâmplă la fiecare 10 ani (aproximativ). Vorbim acum de 5G și F5G, în anii 1980 vorbeam de 1G și internetul prin cabluri de cupru.

Acum, în 2020, vorbim de 5G pentru telefon (și nu numai), Wi-Fi 6 pentru acces wireless la internet fix, dar și aplicații. Deocamdată, după cum a explicat Luca Pesando, Chair of ISG F5G, ETSI, sunt trei piloni de dezvoltare. Avem, pe de o parte, extinderea zonelor deja stabilizate, cum ar fi video la rezoluție 4K și 8K sau chiar realitate virtuală – iar aici e vorba de streaming. Apoi, e discuția dezvoltării verticale prin orașe inteligente, industrii conectate la internet și optimizate prin digitalizare și telemedicină. Nu în ultimul rând, vorbim de aplicații adaptate noilor standarde ale rețelei și vitezelor implicite.

De partea Huawei, jucător global în rețelistică și telefoane, următorul deceniu e văzut ca o îmbinare între 5G și F5G. Cel dintâi ar fi pentru telefoane, conectivitate on-the-go, mașini autonome și chiar orașe inteligente și o mulțime de alți senzori. F5G ar fi pentru case inteligente, pentru aplicații ca telemedicina și chiar lumea în care tot mai mulți oameni vor lucra de la distanță (de acasă sau nu numai).

Sunt trei caracteristici pe care le știm despre F5G acum: lățime de bandă foarte mare (pentru un schimb de date mult mai mare, cum deja vedem încă din prezent), conexiune prin fibră optică până la clientul final și experiență de utilizare bună pentru utilizatorul final (casnic sau business). Astfel, dacă 4G și internetul fix mai lent decât gigabit ne-au adus streaming, gaming în cloud, aplicații de socializat și muncit mai accesibile ca niciodată, n-ai greși să spui că 5G și F5G pot aduce transformările care, pentru perioada de-acum 10 ani, ar părea de-a dreptul SF.