Ce înseamnă stare de alertă în România și când va fi ultima zi a stării de urgență

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, luni, că România va ieși din starea de urgență, dar va trece la una de alertă. Nu înseamnă, însă, că vom scăpa de restricții. Iată ce înseamnă starea de alertă în România și ce măsuri se pot lua în această perioadă.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 4 mai că starea de urgență nu va fi prelungită și nu va mai semna niciun decret în acest sens. Astfel, ultima zi în care e valabilă starea de urgență pe teritoriul României este 14 mai. De precizat, însă, că de la acea dată se va intra în starea de alertă.

Adică o perioadă nu atât de dură precum starea de urgență, dar în care autoritățile pot interveni oricând dacă simt că e nevoie să țină lucrurile sub control.

Ce se schimbă din 15 mai și ce înseamnă stare de alertă

Șeful statului a spus că cea mai mare schimbare, care se va aplica din 15 mai, se referă la declarația pe propria răspundere. Astfel, nu vei mai avea nevoie să semnezi acel document atunci când ieși din casă și nu mai trebuie să dai socoteală despre locul în care mergi.

De precizat, însă, că acest lucru e valabil doar în interiorul localității, iar deplasările ar trebuie să fie, totuși, limitate la strictul necesar. Acest sfat e o recomandare, nu o obligație, după cum a lăsat de înțeles președintele Klaus Iohannis.

Pe de altă parte, rămâne în vigoare interdicția a se circula în grupuri mai mari de trei persoane, dacă nu aparțin aceleiași familii.

”După 15 mai putem, în principiu, să ne mișcăm în interiorul localității. Dar e bine să nu exagerăm. Nu va mai fi nevoie să declarăm unde mergem. Din 15 mai vom avea la dispoziție saloanele de îngrijire personală – coafură, frizerie. Din 15 mai se vor redeschide cabinetele stomatologice, muzeele. Dar toate se vor deschide în condiții speciale de distanțare socială. Măștile vor obligatorii în spații publice închise, în mijloace de transport în comun. Relaxarea nu se va aplica în localitățile aflate în carantină”, a anunțat președintele.

România intră, așadar, în stare de alertă din 15 mai, iar deplasările vor fi, în esență, restricționate la plecarea din localitate, după cum a anunțat șeful statului.  Vor fi excepții: e voie în interes de serviciu, probleme medicale, pentru sport individual, mers cu bicicleta, a punctat șeful statului.

Polițiștii vor putea interveni acolo unde consideră că distanțarea socială nu e respectată sau că se abuzează de aceste recomandări. Rămâne sub semnul întrebării plecarea din localitate pentru a-ți vizita părinții, spre exemplu. E posibil ca acest lucru să fie permis abia la 1 iunie, mai ales că nu există niciun anunț concret legat de acest subiect până acum. 

Ce spune Constituția despre starea de alertă

Potrivit legii, pe perioada stării de alertă se pot dispune, la fel ca-n starea de urgență, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale referitoare, după caz, la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul de proprietate privată ori la protecția socială a muncii, aflate în strânsă relație de cauzalitate cu situația produsă și cu modalitățile specifice de gestionare a acesteia.

Numai că toate acestea se pot lua doar cu respectarea articolul 53 din Constituția României. Iată ce prevede acesta:

• (1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav
• Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică
• Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
• Declararea stării de alertă în cazul situațiilor de urgență la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel județean sau al municipiului București, în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale respective.

Legea mai spune că declararea stării de alertă se face pe baza unui ordin sau a unei hotărâri care trebuie să cuprindă: bază legală, perioada şi aria de aplicare, măsurile dispuse, precum şi obligaţiile cetăţenilor şi ale operatorilor economici aferente situaţiei invocate.