Ce impact va avea în România introducerea unui salariu minim la nivelul UE
La nivelul UE se vorbește tot mai apăsat de introducerea unui salariu minim. Adică fiecare țară membră a spațiului comunitar, inclusiv România, să respecte un prag minim în acest sens.
Negocierile de la Bruxelles privind introducerea unui salariu minim pe economie la nivelul blocului comunitar au devenit tot mai dese. Se vorbește despre stabilirea unei sume care să fie calculate ca procent din salariul. Undeva la 60% ar vrea oficialii europeni.
Discuțiile sunt, însă, aprinse din cauza diferențelor socio-economice dintre țările bogate din vestul Europei și cele mai puțin dezvoltate din est. În ultima categorie se încadrează, evident, și România. Iar părerile sunt împărțite.
Ce spun oficialii despre introducerea unui salariu minim la nivelul UE
Multe țări din UE cred că introducerea unui salariul minim la nivelul blocului comunitar ar veni cu consecințe negative. Spre exemplu, sunt firme mici care nu pot nici acum să susțină desele majorări ale salariului minim din România. Multe dintre ele și-au pus deja lacătul pe ușă, altele au decis să reducă din personal.
Practic, se va adânci prăpastia dintre statele membre, se va merge spre o Europă cu două viteze. Companiile multinaționale care consideră că povara e prea mare ar putea pleca din UE, iar inflația va crește, crede Ovidiu Nicolescu, președinte al Consiliului pentru IMM-uri.
Sigur, decizia ar putea avantaja statele care alocă deja peste 60% din salariul mediu pentru salariul minim. România e, însă, undeva la 39%, iar efortul ar fi prea mare, potrivit Știrile ProTv.
„Franţa are un salariu mediu net foarte mare, de 2.225 de euro în 2019, al doilea după Germania, şi pentru că salariul minim net reprezintă 62,29% este deja peste procentul acesta. Dacă se aplică această măsură, Franţa nu are probleme de consecinţe negative, ci numai pozitive. Dacă ne uităm la Germania, salariul mediu net este puţin mai mare, de 2.439 euro, dar salariul minim este de 47%, deci ar urma o creştere de aproape 13 procente. Germania se va confrunta astfel cu nişte situaţii deosebite. Dacă ne uităm şi la România, ea este ţara cu cea mai mică pondere a salariului minim în cadrul salariului mediu net, de 39,58%, mai mică decât în Bulgaria (47,63%) şi Ungaria (44,58%). Cu cât diferenţa este mai mare cu atât vor fi probleme mai mari. Având 39% trebuie să ajungem la 60% vă daţi seama că o creştere cu peste 20 de procente înseamnă un impact economic şi social deosebit de intens şi cu efecte atât liniare, cât şi conjugate greu de anticipat”, a spus Ovidiu Nicolescu.
Firmele mici din România, afectate
În România, cele mai afectate vor fi companiile mici, cele care au și acum dificultăți în a susține creșterile salariului minim din ultimii ani. O astfel de creștere pune presiune și pe salariile care sunt mai mari de atât. Pentru că-l obligă pe patron, în multe situații, să crească și celelalte venituri, nu doar pe cele ale salariaților plătiți cu salariul minim pe economie.
„Va scădea numărul şi proporţia microîntreprinderilor şi va reamintesc că România este la 40% microîntreprinderi şi IMM-uri din media UE. Va scădea motivaţia şi posibilitatea să îţi înfiinţezi firme, pentru că firmele care se înfiinţează, o parte au la început salariul minim şi deodată un salariu mărit cu 30% înseamnă cheltuieli mult mai mari. De asemenea, pentru foarte multe IMM-uri va fi dificil să funcţioneze, în special pentru microîntreprinderi”, a adăugat preşedintele Consiliului pentru IMM-uri.
Migrare masivă
E adevărat că, la nivel european, țările sunt nemulțumite de diferențele salariale. Asta încurajează migrarea populației tinere și nu numai spre țările vestice, unde veniturile sunt mai mari. Dar creșterea forțată a salariului minim nu va rezolva problema. Ba, mai mult, ar putea adânci și mai tare prăpastia.
„De exemplu, toată lumea a fost uimită de Brexit, dar foarte puţină lume ştie că Marea Britanie avea trei cele mai dezvoltate regiuni din UE. UE, după cum ştiţi este împărţită pe regiuni, iar România are 8 regiuni. Există un clasament european cu peste 150 de regiuni, iar primele trei clasate aparţineau Marii Britanii, iar ultima era a noastră, zona în care există judeţul Vaslui”, a precizat Ovidiu Nicolescu.
Ideea de a veni cu un salariu minim la nivel european vine din partea europarlamentarilor socialiști. Ei cred că, în acest fel, inechitățile vor dispărea. Se urmăresc, între altele, stoparea migraţiei forţei de muncă, îmbunătăţirea nivelului de trai şi crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forţe de muncă.
Numai că lucrurile nu-s așa de simple precum par. Și s-ar putea ca efectul să fie altul decât cel dorit. Un salariu minim în UE nu pare, la prima vedere, o soluție care să rezolve inechitățile salariale.