București, mai degrabă „comună primitivă” decât smart city: ce spune Ludovic Orban
Pentru a putea fi recunoscut drept un smart city, Bucureștiul mai are nevoie de multe îmbunătățiri. Premierul Ludovic Orban a vorbit și el despre orașele inteligente din România, în special despre București, și de ce ar fi mai degrabă „comune primitive” decât smart cities.
Pe scurt, un oraș inteligent este un concept de dezvoltare urbană care integrează tehnologii și sisteme pentru a administra în mod eficient și securizat resursele unui oraș. Vorbim, de exemplu, despre soluții smart pentru fluidizarea traficului, relația cetățenilor cu autoritățile, sau alte soluții care ar contribui la o mai bună funcționare a școlilor, spitalelor, rețelelor de distribuție a apei, etc.
Ludovic Orban, premierul României, a participat luni la dezbaterea „Smart cities days”, organizată la Palatul Victoria în sistem de videoconferinţă. În cadrul acesteia, Orban a declarat că atât municipiul Bucureşti, cât şi multe alte oraşe din țară sunt, de fapt, în „comuna primitivă”, cu atât mai puțin pot fi considerate orașe inteligente. Premierul dă vina, în acest caz, pe guvernarea PSD care s-a ocuapat de orașele respective.
În București, acesta dă exemple precum un sistem de management al traficului în care s-au investit zeci de milioane de euro, dar care nu funcționează, sau hărți ale rețelelor subterane de apă caldă și de gaz, care nu există.
Ce spune Ludovic Orban despre București, ca smart city
Potrivit lui Orban, ucureştiul şi alte oraşe conduse de PSD sunt în „comuna primitivă” şi nu au nicio legătură cu conceptul de smart city.
„Avem un sistem de management al traficului în care s-au investit vreo 27 sau 28 de milioane de euro iniţial, după care s-au mai băgat bani şi care nu funcţionează, în Bucureşti, de exemplu. Nu vreau să vă spun că, dacă ne uităm la multe municipii, vom vedea că dacă le explici de baza de date urbană, trebuie să le mai pui nişte întrebări ajutătoare ca să înţeleagă ce e aia baza de date urbană. Avem probleme majore în ceea ce priveşte, de exemplu, în Bucureşti nu avem harta reţelelor subterane pe unde trec reţelele de apă caldă, de gaz. Nu există o astfel de hartă. Ce să mai vorbim de planificarea intervenţiilor subterane în modernizarea reţelelor subterane”, a afirmat Orban.
De asemenea, acesta vorbește și despre lipsa unui cadastru al capitalei sau despre inexistența unor aplicaţii online prin care să fie identificată situaţia juridică a fiecărui teren. Astfel, Bucureștiul nu are nici măcar Plan de Urbanism General. În schimb, soluția găsită de primărie a fost adoptarea unor Planuri de Urbanism Zonale de sector. „Ca şi cum sectoarele ar putea să gândească global direcţiile de dezvoltare urbanistică la nivelul întregului Bucureşti”, a explicat premierul.
În 2017, primarul general Gabriela Firea declara că „despre București se poate spune în acest moment că este un oraș smart doar prin prisma faptului că aici locuiesc foarte mulți oameni smart”.
Cât de smart sunt orașele din România
În a doua jumătate a lui 2018, orașul din România care se poate mândri cu cele mai multe proiecte implementate din țară era Alba Iulia. Până atunci, autoritățile locale ale orașului implementaseră 96 de proiecte de acest gen.
În afara acestui oraș, în restul orașelor din România situația stătea mult mai prost. Cele mai multe orașe dezvoltate din țara noastră aveau implementate mai puțin de zece proiecte smart. Această listă include trei din cele cinci orașe dezvoltate ale țării – București, Constanța și Brașov. Tot atunci vorbeam și despre orașe care nu aveau nicio soluție implementată pentru a deveni un smart city, precum Craiova.
În primul trimestru al anului 2019, Vegacomp Consulting, integratorul de soluții inteligente la cheie, prezenta radiografia proiectelor Smart City din România. Aveam pe atunci 330 de proiecte, în 45 de orașe mari, medii și mici din țară.