Apple vs. Fitbit: cine îți zice mai bine cum stai cu sănătatea și de ce ambele greșesc la un capitol crucial
În ultima vreme, modul în care companiile de tehnologie pentru consumatori comercializează capabilitățile de sănătate este mai pompos decât ceea ce gadgeturile lor pot face în realitate.
Aceasta este o tendință periculoasă, care subminează potențialul efect pozitiv pe care colectarea datelor despre organism l-ar putea avea asupra sănătății noastre. Problema este și mai acută, acum când oamenii caută metode de monitorizare a sănătății și chiar de identificare a oricărui indiciu care ar putea sugera infecția cu SARS-Cov-2.
Medicii tratează din ce în ce mai mult oxigenarea ca pe un semn vital, întrucât poate ajuta la dezvăluirea unor afecțiuni, inclusiv apneea în somn, embolia pulmonară și Covid-19.
De aceea, poate părea util să ai un astfel de dispozitiv la încheietura mâinii tale. Însă peisajul începe să nu mai fie atât de optimist, dacă ești puțin mai atent la comunicatele companiilor. Niciun dispozitiv nu este aprobat de Food and Drug Administration.
Îngrijorarea vine în urma unui test. Rezultatele? Mult prea disparate
Geoffrey A. Fowler, de la The Washington Post, a oferit detalii despre eficiența de monitorizare a indicatorilor nivelului de oxigen din sânge pentru dispozitivele inteligente portabile de la Apple și Fitbit: Apple Watch Series 6 și Fitbit Sense.
Când medicii testează oxigenul din sânge, aceștia folosesc adesea senzori pe degete numiți pulsoximetri. Aceste dispozitive conduc o lumină prin piele și unghii pentru a detecta culoarea sângelui ca măsură a cantității de oxigen.
Ele produc o măsură numită SpO2, iar majoritatea oamenilor sănătoși au rezultate care variază între 95% și 100%. Pentru a compara rezultatele de la ceasurile inteligente, Fowler a folosit un pulsoximetru de deget aprobat de FDA, cu o rată de eroare de plus / minus două puncte procentuale.
Spre deosebire de oximetrele de deget, cele două ceasuri inteligente încearcă să citească oxigenul din sânge de la încheietura mâinii. Iar companiile nu scot un sunet atunci când vine vorba despre acuratețe.
Rezultatele indicatorilor de oxigen de la Apple
Noul ceas Apple are lumini în partea de jos pentru a genera semnale care sunt reflectate înapoi din sângele din încheietura mâinii și citite de senzori.
O aplicație îți permite să faci verificări pe loc oricând și, de asemenea, rulează singură în timp ce dormi. Unul din dezavantaje este că trebuie să stai complet nemișcat pentru aproximativ 15 secunde, ca ceasul să poată citi indicii.
“Prima dată când am încercat acest lucru pe Apple Watch 6, mi-a spus că nivelul meu de oxigen era de 88% – șocant de scăzut, dat fiind că am o stare bună de sănătate. Cinci minute mai târziu, am testat din nou, iar SpO2-ul meu era de 95%. Am încercat în continuare și am primit în continuare citiri diferite – și, frecvent, un mesaj de eroare “măsurare nereușită”, scrie Geoffrey Fowler.
Rezultatele indicatorilor de oxigen de la Fitbit
În cazul Fitbit, rezultatele au fost mai puțin neregulate, însă dispozitivul oferă mai puține informații.
Cu Fitbit Sense nu poți face verificări pe loc. În schimb, îți măsoară SpO2 în timp ce dormi și oferă o medie pe noapte.
“Nivelul meu de oxigen raportat de Fitbit este de obicei cuprins între 95% și 97%. Sună credibil, deși nu-l pot compara cu rezultatele din oximetrul meu cu degetul, pentru că nu sunt treaz să-l pornesc”.
De ce atât Apple, cât și Fitbit te păcălesc cu dispozitivele de monitorizare a sănătății?
Un lucru este clar: ambele companii comercializează un dispozitiv cu funcții medicale, în timp ce insistă undeva acolo în mențiunile scrise cu litere mărunte că totuși nu oferă funcții medicale.
“Pulsoximetrele vă pot spune într-o situație de tendință dacă oxigenul dvs. se încadrează în intervalul normal. Dar nu este neapărat un indicator principal al problemelor, inclusiv Covid-19”.
Albert Rizzo, medicul-șef al American Lung Association
Ar putea exista consecințe grave dacă utilizatorii s-ar lăsa cuprinși de tot acest entuziasm din jurul dispozitivelor de monitorizare a sănătății.
“Este o tendință periculoasă pentru companiile de tehnologie să elibereze dispozitive sub eticheta de dispozitive medicale, dar care nu respectă standardele FDA și, în consecință, nu sunt dispozitive medicale”, a declarat Brian Clark, pneumolog și profesor la Școala de Medicină a Universității Yale.
Deși este o problemă care ține de strategia de marketing, și poate nu atât de mult de intențiile vreunei companii de a-și păcăli publicul, unele măsuri de informare concretă a utilizatorilor în legătură cu performanța și utilitatea dispozitivelor de monitorizare, ar putea să elimine din confuzia și pericolul creat.