Cum ne ajută muștele să înțelegem legătura dintre boală și nevoia de somn

de: Teodora Tudosie
06 02. 2019
NHPR

Muștele dorm mai mult când se confruntă cu vreo boală, similar oamenilor. Astfel, o echipă de cercetători a descoperit că există o legătură între somn și sistemul imunitar.

Într-un studiu pe fruit flies (sau musculițe de oțet, cum sunt numite la noi), cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au descoperit o genă care induce somnul. Gena nemuri, numită după cuvântul japonez pentru somn, devine activă în contactul cu infecțiile și acționează pentru a ucide microbii, dar funcționează și ca un trigger pentru un somn prelungit și profund.

Hirofumi Toda a studiat peste 8.000 de insecte pe care le-a pus pe în recipiente separate și fiecare era setată să i se activeze o anumită genă după ce îi era administrată o substanță chimică cu efect de trigger. Cercetătorul le-a monitorizat cu ajutorul razelor cu infraroșu iar un computer a înregistrat mișcările fiecăreia și a notat care dormeau mai mult decât în mod obișnuit.

Din cele 8.000 de gene posibile, Toda a găsit doar una care induce somnul și pe care a continuat să o studieze. Astfel, dacă musculițele erau private de somn, pentru că echipa de cercetători le zguduia sau le administra cofeină, gena nemuri devenea activă. Când aceasta acționează, produce o proteină cu același nume care acționează asupra zonei din creier care controlează somnul. Dacă gena nemuri era activată, musculițele dormeau cu până la 30% mai mult decât ar fi fost normal. De asemenea, dormeau și mai adânc.

Așadar, somnul rezultat în urma unei boli durează mai mult atunci când gena nemuri este activată și mai puțin dacă este dezactivată.

De obicei, cercetătorii au realizat studii prin care identificau genele importante pentru un somn liniștit care, odată dezactivate, rezultau în mai puțin somn. Este prima dată când un studiu a urmărit opusul, creșterea activității unei gene pentru a declanșa mai mult somn.

Ar putea părea exagerate toate aceste eforturi dedicate înțelegerii somnului muștelor, mai ales când nemuri nu are un echivalent uman evident. Dar nemuri este o peptidă antimicrobiană sau AMP, o moleculă care ucide microbii, iar cercetătorii notează însă că oamenii produc mai mult de 100 de AMP-uri, care ar putea juca un rol similar. Există, de asemenea, o lungă istorie a studiilor asupra somnului muștelor, care s-au dovedit a fi importante pentru om.