Patru din zece angajați români au fost hărțuiți sexual, dar puțini raportează
Hărțuirea sexuală la locul de muncă pare a fi o problemă serioasă în România. Aproape jumătate din angajații români s-au confruntat cu astfel de situații (majoritatea femei) și foarte puțini raportează astfel de fapte, iar atunci când o fac sunt dese ori pedepsiți pentru asta.
44% dintre angajații români s-au simțit hărțuiți sexual la locul de muncă cel puțin o dată de-a lungul carierei, însă patru din cinci persoane afectate nu au raportat incidentele colegilor sau superiorilor, preferând să suporte hărțuirea, ori să plece din companie, potrivit unui sondaj efectuat de platforma de anunțuri joburi BestJobs.
Majoritatea celor care spun că s-au simțit hărțuiți sexual la job sunt femei (86%), iar 56% susțin că au trecut printr-o astfel de situație de cel puțin trei ori, în timp ce aproximativ 12% spun că li se întâmplă constant.
Deși cazurile de hărțuire sexuală sunt rareori raportate – numai 21,2% spun că s-au îndreptat către colegi sau superiori, iar alți 20% au preferat să ascundă și să suporte situația – trei din cinci victime spun că au avut o confruntare directă cu persoana vinovată.
Ca urmare, pentru aproape patru din zece persoane situația a încetat, însă mai mult de trei din zece susțin că, din contră, confruntarea a agravat lucrurile, în timp ce pentru restul nu a adus nicio schimbare. Aproape 59% dintre cei hărțuiți sexual de cineva din echipă au ales să părăsească locul de muncă.
O posibilă explicație ar fi că, în jumătate din cazuri, responsabil de hărțuire a fost chiar managerul sau superiorul direct, iar pentru 34,5% dintre respondenții care au răspuns afirmativ, comportamentul neadecvat a venit din partea unui director din conducerea executivă a companiei. Totodată, angajații s-au simțit hărțuiți de către un coleg aflat pe o poziție similară în companie (38,3% dintre respondenții care au răspuns afirmativ), de către un client (16%) sau un furnizor (5%).
Pentru jumătate dintre cei care nu au raportat incidentul/incidentele, argumentul principal pentru a decide să ascundă situația a fost că nu aveau dovezi, fiind vorba de cuvântul lor împotriva cuvântului celuilalt, în timp ce o treime dintre ei nu doreau să fie percepuți ca angajați-problemă, restul de 17% se temeau să nu își piardă jobul.
Cei care au ales să raporteze totuși incidentul au reclamat situația superiorului lor direct, șefului direct al agresorului, departamentului de HR sau departamentului legal. În schimb, mulți dintre cei care au decis să facă problema cunoscută la nivelul companiei au suportat consecințe: fie au fost ocoliți de colegi (28,5%), au fost certați de șefi (12%) sau chiar au fost dați afară din companie (14,2%).
Doar una din cinci persoane a primit susținere atât din partea colegilor, cât și a șefilor. În 38% dintre situații, hărțuirea sexuală a încetat după ce cazul a fost reclamat, însă vinovatul și-a păstrat jobul în companie. Doar în 5% dintre cazuri hărțuitorul a fost dat afară.