De ce STS nu l-a găsit pe criminalul din Caracal când victima a sunat la 112
Cazul crimei din Caracal este cu atât mai grav cu cât STS trebuia să poată localiza apelul victimei. Cum se face asta prin triangulație și de ce apelul la 112 nu e chiar salvare în astfel de momente?
Un bărbat de 66 de ani din Caracal e suspect în dispariția a două fete, de 15 ani, respectiv 19 ani. Cazul a devenit și mai grav în momentul în care Poliția a acuzat STS că nu a oferit locația exactă a uneia dintre fete, când aceasta a sunat la 112. STS a furnizat o arie în Munții Apuseni și trei locații greșite, susține Poliția Română.
„Au mers cei de la IPJ Olt acolo și nu au găsit nimic. Cei de la Dolj care se aflau în zonă s-au implicat cu ce aveau. Așa au ajuns în zona locației respective și au văzut o mașină care fusese de câteva ori pe imagini. La șase dimineața au făcut perchezițiile și au găsit într-un butoi mai multe rămășițe umane cu niște inele, bijuterii”, a declarat Georgian Drăgan, purtătorul de cuvânt al Poliției Române.
Polițiștii au intervenit după 19 ore de la apel. Potrivit unor surse judiciare, aria de localizare ar fi fost de trei kilometri. De cealaltă parte, Serviciul susține că polițiștii au avut la dispoziție informația de localizare primară.
Trei apeluri la 112 și nicio locație precisă
Potrivit STS, primul apel la 112 al fetei a fost făcut la ora 11:05. A fost însă întrerupt chiar de către ea. Un minut mai târziu, a sunat din nou și a reușit să discute timp de 58 de secunde cu operatorul. Ar fi furnizat o adresă de pe o carte de vizită găsită în locuința în care se afla. Nu era precis dacă e adresa bună.
La ora 11:12 a fost realizat al treilea apel la 112 – a durat patru secunde. STS a spus că operatorul 112 a încercat de nouă ori să reapeleze numărul de pe care s-a efectuat apelul. A intrat însă mesageria vocală.
În urma acestor trei apeluri, STS nu a putut identifica precis locul telefonului și nici celula operatorului de telefonie prin care a fost realizat apelul.
Serviciul de Telecomunicații Speciale a respins, pe 26 iulie, acuzațiile Poliției. A susținut că nu Serviciul identifică locul telefonului și nici celula operatorului de telefonie prin care se efectuează apelul. „Toate aceste informații sunt furnizate de către furnizorul reţelei publice mobile de telefonie la iniţierea apelului, sub forma unor sectoare de cerc și sunt disponibile la nivelul operatorilor și dispecerilor implicați în gestionarea cazului”, a explicat STS în comunicat de presă.
Cum sunt identificate prin triangulație locațiile la numărul de urgență
STS a reușit să o dea din nou în bară. Cazul de acum, cu lipsa unei locații precise, a adus aminte de accidentul aviatic din Munții Apuseni, din 2014. Atunci, Ministrul de Internet la acea vreme a dat vina pe STS Cluj, iar Serviciul a spus că a furnizat informația imediat ce-a fost primit apelul la 112.
Dincolo de cum își împart autoritățile vina între ele, o localizare a unui apel la 112 se face prin triangulație. După cum îi zice numele, presupune că poziția unui apelant e stabilit prin date de la trei stații GSM. Sunt zone unde sunt mai multe stații, sunt zone în care e doar una și identificarea e dificilă.
În cel mai bun caz, semnalul telefonului poate fi prins de trei sau chiar mai multe turnuri de telecomunicaţii. Astfel, triangulaţia funcţionează. Totul e o formulă geometrică după ce datele sunt primite.
E calculată distanţa la care este telefonul de fiecare dintre cele trei stații şi se obţine un punct de referinţă între ele. Nici aceasta nu e precisă, dar în cel mai bun caz eroarea e mică. Distanţa telefonului faţă de stație e aproximată pe baza timpul care trece din momentul în care stația trimite un ping către telefon şi momentul când primeşte răspuns de la acesta.
În general stațiile GSM sunt tri-sectorizate. Au câte o antenă care acoperă câte un sector cu o deschidere de 120 grade. În momentul instalării antenelor se stabilește deja fiecare pe ce sector va fi, ID-ul celulei cu care trimite, altitudinea, înclinarea. Pe lângă aceste informații mai există și altele care pot ajuta la localizare.
Astfel, poate fi stabilizat o locație aproximativă. Nu e însă nimic precis. Chiar dacă apelul apare că vine de la o anumită celulă dintr-o altă localitate, informația e verificată cu alți parametri de rețea. Există și alte date ce pot determina o localizare mai precisă, cum ar fi deplasarea și ultima poziție, parametri de rețea (Angle of Arival, Round-Trip-Time-of-Flight etc.) sau parametri de la alte telefoane.
Localizarea prin ce are STS nu e ca atunci când chemi un Uber
În cazul în care te întrebi de ce poți comanda Uber cu precizie, dar STS și Poliția nu pot găsi o victimă, ei bine, nu-i atât de simplu. Da, sistemul STS e vechi și ultimele luni au fost marcate de-o dispută pe licitația de modernizare. E atât de vechi, încât nu folosește decât triangulația, care-i o tehnologie depășită în aceste vremuri. Un smartphone folosește, pentru localizare, atât zona GSM, cât și GPS și semnal Wi-Fi.
Sistemul din prezent, folosit cu ineficiență și în 2014, a fost dezvoltat de Teamnet Internațional, parte din grupul Asesoft controlat de Sebastian Ghiță. Tocmai de aceea acum e dorită modernizarea sistemului, pentru că Teamnet nu mai poate întreține nimic și sistemul e aproape inutil.
În 2014, situația a fost cu atât mai gravă, cu cât locația era dificil de identificat. În 2019, dat fiind că e vorba de-o zonă ceva mai populată, cu mai multe stații GSM, locația imprecisă, dacă e adevărat ce susține Poliția, poate arăta că STS ține în funcție un sistem total ineficient.