De ce oamenii leneși pot reuși în viață, chiar dacă nu muncesc din greu
Cei mai de succes oameni au muncit din greu. Fie că sunt actuali oameni de afaceri, fie că sunt industriași vechi. Dar succesul nu se ține departe de leneși. De ce?
O cercetare din Statele Unite ale Americii arată că poți să fii leneș și, totuși, să fii privit ca un bun angajat. Mai mult, poți chiar să reușești în viață și să fii mai performant decât cei care sunt foarte activi. Lenea nu este un indicator al lipsei inteligenței, ba din contră.
Asta contrar exemplelor din Silicon Valley, unde cei mai de succes oameni au un program crunt.
Cum pot avea succes în viață chiar și cei care sunt mai leneși
Un studiu al cercetătorilor din America a arătat că lenea este un semn al inteligenței. Sigur, că nu se aplică în cazul fiecărui om. Însă, în medie, oamenii care sunt mai puțin activi din punct de vedere psihic, adică tind să lenevească, sunt, de fapt, mai inteligenți.
Mai mult, cercetarea a arătat că oamenii cu un IQ ridicat tind să fie mai puțin activi și să se cufunde în gânduri. „Oamenii care au această trăsătură se uită după modalități structurate și motivate de a privi lumea și, de multe ori, urmăresc activități care oferă stimularea mentală intensă, adică ședințe de brainstorming care necesită un nivel al concentrării ridicat sau dezbateri interesante din punct de vedere intelectual”, au menționat autorii studiului.
În folclor a rămas o frază a lui Bill Gates. El a spus că, dacă ar avea o sarcină dificilă, ar pune un om leneș. Acesta va găsi întotdeauna o cale ușoară să-și îndeplinească sarcinile.
Revenind la studiu, pentru realizarea acestuia cercetătorii au creat un chestionar privind nevoia de cunoaștere. 60 de persoane au fost împărțite în două grupuri – gânditori și non-gânditori, pe baza răspunsurilor primite de la acestea.
Apoi au fost lăsați să-și desfășoarea activitățile timp de o săptămână.Grupul celor activi nu s-au putut concentra suficient de mult asupra gândurilor și au preferat să facă orice pentru a se ține ocupați – de la sport, la alte activități fizice.
Cercetătorii au concluzionat, astfel, că lenea este înțeleasă greșit drept inactivitate. Acele persoane s-ar putea dovedi mult mai creative și mai utile unui angajator. O concluzie secundară e și că lenea poate funcționa ca un filtru. Când găsești ceva care să te motiveze, te dedici 100%. Dar nu pentru sarcini mărunte.