Care-s provocările guvernului Orban, cel care promite să „repare” dezastrul PSD

Liberalii s-au cuplat la robinetul puterii după mulți ani în care au stat pe tușă. Guvernul Orban a trecut, iar Viorica Dăncilă e istorie. Noul Guvern va administra țara până la alegerile parlamentare de anul viitor. Și nu va avea o sarcină deloc ușoară. Ludovic Orban se arată încrezător. Dar pare că nu prea știe în ce s-a băgat.

„Vă mulțumesc și aveți încredere în noi” – au fost primele cuvinte ale noului premier Ludovic Orban, după anunțarea rezultatului. Echipa sa guvernamentală a trecut de votul Parlamentului. Au fost 240 de voturi exprimate și tot atâtea în favoarea Guvernului Orban. Unanimitate cum ar veni.

Dar adevărul e că noul Executiv a trecut cu ajutorul unor politicieni care și-au trădat partidele. Pro România anunțase că nu va vota Guvernul Orban. Dar liberalii au reușit să racoleze câțiva parlamentari de la formațiunea Victor Ponta. La fel și de la PSD. Victor Ponta, de exemplu, a fost trădat de oameni extrem de apropiați cum ar fi Mihai Tudose și Daniel Constantin.

Nimeni nu știe ce sau dacă li s-a promis ceva aleșilor de la PSD și Pro România care au votat Guvernul. Dar nici nu mai contează. România are un nou Guvern condus de Ludovic Orban. Care promite multe, dar, în realitate, va face puține.

Guvernul Orban a trecut, România va rămâne pe loc

Sau, mai rău, va da înapoi. Guvernul Orban vrea să se instaleze rapid la putere și chiar așa face. Depunerea jurământului și prima ședință informală de la Palatul Victoria au avut loc chiar la câteva ore după votul din Parlament. Există voci care susțin că e „sete” mare în rândul liberalilor, care n-au mai avut puterea de ani buni, de pe vremea când Crin Antonescu și Victor Ponta conduceau alianța-mamut USL.

Și chiar și atunci împărțeau totul la doi. Acum sunt singuri la putere. Dar vor avea o misiune dificilă. PSD lasă țara într-un dezastru economic. Din 2016, de când au câștigat alegerile parlamentare cu un scor zdrobitor, social-democrații au masacrat justiția și au dat peste cap mediul privat cu acte normative precum OUG 114.

Mai mult, au adâncit deficitul bugetar cu creșteri de salarii și de pensii pe care economia nu le poate suporta.

Și acum întră în arenă liberalii. Mă gândesc că mulți lideri ai PSD s-au distrat copios când l-au văzut pe Orban ieșind la televizor și bucurându-se de victoria din Parlament. PSD, partid condus încă de Viorica Dăncilă, a reușit mereu să se mobilizeze mult mai bine din opoziție. PNL a vrut putere și bani. Le va avea pe amândouă în următoarele luni bune, până la alegerile parlamentare.

Dar s-ar putea să nu știe ce să facă cu ele.

Salariile și pensiile, piatră de moară pentru PNL

„Deciziile economice luate de cele trei guverne PSD au demonstrat ce consecințe nefaste poate avea o gândire economică axată pe beneficii pe termen scurt. Măsurile luate de PSD au provocat creșterea inflației, a ratei dobânzilor, a cursului valutar, a deficitului bugetar, a celui comercial și a celui de cont curent„, se arata în programul de guvernare al PNL.

Liberalii au dreptate. Social-democrații s-au întins mai mult decât i-a ținut plapuma, dar iată că altcineva ar putea achita nota de plată. Iată câteva cifre: deficitul bugetar a urcat, după primele nouă luni ale anului, la aproape 27 de miliarde de lei. Ceea ce înseamnă peste 2,6% din PIB, adică foarte aproape de ținta sub care să stea România la final de an.

În termeni nominali, deficitul e cu peste 60% mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când la putere era tot PSD. Social-democrații s-au întrecut pe ei înșiși și nu în sensul bun.

Mai departe, cheltuielile de personal și asistența socială. Acestea au urcat vertiginos pentru că bugetarii sunt mulți și, de multe ori, plătiți regește în raport cu munca pe care o fac. Pe tot anul 2017, aceste cheltuieli s-au oprit la 69,6 miliarde de lei. În 2018, au urcat la peste 86 de miliarde. Iar în 2019, după numai opt luni de zile, sunt deja la 68 de miliarde de lei. PSD a dat în stânga și-n dreapta. Și nu că a dat e problema. Momentul ales nu era cel oportun, așa cum au atras atenția mulți economiști.

La capitolul pensii, acestea nu pot fi tăiate pentru că o decizie a Curții Constituționale interzice acest lucru. Dar impactul bugetar e uriaș. Iar dacă PNL decide, de exemplu, să modifice legea pentru ca viitoarele majorări să nu mai intre în vigoare, atunci va pierde procente importante și la localele și la parlamentarele de anul viitor. Iar PSD va putea să arate cu degetul de pe margine: „uite, noi am dat și PNL taie!”

Pe anul acesta, majorările de pensii au un impact de 8 miliarde de lei. Pentru anul viitor, Guvernul trebuie să găsească alte 25 de miliarde de lei. PNL promite multe în programul de guvernare. Dar adevărul e că trebuie să taie din mai multe părți. E interesant de văzut de unde o va face. Și cu ce riscuri vin aceste decizii.

Intrarea PNL la guvernare, lăcomie sau responsabilitate?

Guvernul PSD a fost demis prin moțiune de cenzură pe 10 octombrie. Demersul a aparținut PNL, care anunțase o astfel de inițiativă, dar pe care a împins-o cât mai multe spre alegerile prezidențiale. Asta pentru că ținerea în viață a Vioricăi Dăncilă (din punct de vedere politic) i-ar fi putut asigura acesteia intrarea în turul doi la prezidențiale. Iohannis și-o dorește ca adversar pentru că știe că e un adversar extrem de ușor de învins.

S-a depus moțiunea, a trecut, iar președintele Iohannis l-a desemnat pe Ludovic Orban să formeze noul Guvern. În perioada în care erau consultări la Palatul Cotroceni s-a vorbit despre ideea organizării de alegeri anticipate.

Doar că și această variantă era greu de înfăptuit. Ar fi însemnat ca Dăncilă să mai stea la Guvern până prin februarie-martie. Mai mult, ar fi presupus ca aleșii să fi fost de acord să-și încheie mandatul mai devreme. Asta ar fi însemnat că nu mai erau eligibili pentru pensii speciale, adică acele indemnizații care se acordă exact în funcție de numărul de mandate duse la capăt.

Varianta anticipatelor ar fi convenit unor partide precum USR și PNL. Dar doar cam atât. Restul partidelor sunt mici și ar fi riscat să nu mai aibă reprezentarea dorită. Până și PSD tremura la gândul că ar putea avea loc alegeri anticipate, având în vedere scorul extrem de mic lăsat moștenire de Liviu Dragnea.

USR a refuzat să intre la guvernare. Au fost acuzați că nu vor să-și asume responsabilitatea. Dar PNL a decis să ia taurul de coarne și să-și asume responsabilitatea guvernării. „Guvernul meu” – cum spunea președintele Klaus Iohannis.

Poate fi responsabilitate. Dar când te cuplezi, din nou, la robinetul puterii după ani întregi de opoziție nu poate însemna și lăcomie? Când ai puterea într-un an cu două runde de alegeri, altfel se mobilizează aparatul de partid din teritoriu.

Doar că Orban nu trebuie să uite un lucru. PSD n-a murit. Încă. O țară se guvernează cu politicieni, dar pentru cetățeni. Cei care votează și-și aleg conducătorii.

PNL a primit votul de încredere din partea Parlamentului. Votul de încredere din partea cetățenilor contează mult mai mult.