Am instalat aplicația „Apel 112”, recomandată de STS, ca să-mi confirm că apelul 112 e degeaba: ce am descoperit
Cazul de la Caracal a arătat că statului îi pasă de orice altceva, mai puțin de tine. Ai o problemă? Sună la 112 și se rezolvă. Cam asta te învață fiecare campanie de conștientizare/informare a statului. O adolescentă ținută captivă a sunat la 112 de vreo trei ori. Deznodământul? Îl știe deja o țară întreagă, cuprinsă, din nou, de revoltă.
După crima oribilă de la Caracal, o țară întreagă a privit revoltată cum fiecare oficial caută să-și scape pielea. Oamenii ăia pe care i-ai votat sau nu n-au înțeles nimic nici din Colectiv, nici din tragedia aviatică din Apuseni și nici din incendiul de la Maternitea Giulești.
Singurul lor scop e să-și apere funcțiile. Un loc călduț, cum vrea mai toată lumea interesată mai mult de „timpul trece, leafa merge” decât de performanță sau corectitudine.
Mi-a atras, însă, atenția declarația reprezentantului STS, care a ieșit vineri seară să spună că instituția nu a greșit cu nimic. Și să sugereze că, dacă vrei să fii localizat în timp real, uită de numărul 112 și descarcă aplicația „Apel 112”. Acolo, cică, salvatorii știu în timp real unde ești, chiar dacă nu reușești să vorbești cu un dispecer.
Așa că mi-am descărcat aplicația. Ca să constat, de fapt, că nu e chiar așa.
Cât de utilă e, de fapt, aplicația „Apel 112” pe care mi-o recomandă STS?
Am un telefon care funcționează pe Android. Am descărcat aplicația, am acceptat termenii și condițiile, i-am permis accesul la locație și am introdus numărul de telefon.
Apoi, mi-am dat seama că nu e de fapt o aplicație. E o interfață cu un singur buton roșu. Pe care-l apeși dacă ai o urgență și care transmite, în timp real, locația în care te afli Poliției, Ambulanței ș.a.m.d.
Nu spun că e rău că e așa de simplă. Din contră, e foarte bine că nu trebuie să navighezi prin ea pentru că nu asta e ideea atunci când ești în pericol. Evident că, nefiind în pericol, nu am apăsat pentru a-mi da seama în cât timp ți se răspunde sau cât de repede se mișcă salvatorii.
Dar am constatat, în schimb, altceva. Dacă urci pe munte și ți se întâmplă să te rănești, atunci e mai complicat. Pentru că aplicația funcționează doar dacă ai datele mobile deschise sau dacă ești acoperit de o rețea wi-fi. La fel, dacă ai date mobile și te afli într-o zonă fără semnal, aplicația e din nou inutilă.
Îți rămâne doar să suni la 112. Dar am văzut cu toții ce se întâmplă. Sau, mai bine zis, ce NU se întâmplă.
Iată și câteva comentarii ale celor care au descărcat aplicația „Apel 112”:
Serviciul 112, dezastru pe linie pentru România
Că statul nu poate sau nu vrea să aibă grijă de tine, am înțeles. Unii mai devreme, alții mai târziu. Ne mai aducem aminte la tragedii de tipul celei de la Caracal. Dovadă stă și comunicatul Comisiei Europene, de acum câteva zile, până să se întâmple crima din Olt.
CE anunța că a lansat procedurile de constatare privind neîndeplinirea obligațiilor mai multor state membre, între care și România. Motivul: țara noastră nu a furnizat informaţii cu privire la operatorii de servicii esenţiale identificaţi în temeiul legislaţiei UE privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice (Directiva (UE) 2016/1148).
Sigur, e limbaj de lemn. Dar ce vor să spună cei de la Comisia Europeană e că România nici măcar nu și-a pus la punct cum trebuie sistemul 112.
Adică acel sistem care, într-o țară normală, ar trebui să ducă la salvarea unor vieți.
După cazul Caracal, s-a lăsat cu demisii, demiteri, acuze politice. Am mai văzut situații d-astea. Nu s-a schimbat nimic.
Pentru că nimănui nu-i pasă, de fapt. Și nici nu-i va păsa prea curând.