Ziua Muncii, pe Google: ce înseamnă noul doodle care sărbătorește 1 mai

de: Răzvan Băltărețu
01 05. 2018

Ziua Muncii e sărbătorită de Google pe prima pagină. Un doodle special, activ pe 1 mai, marchează o sărbătoare veche de peste un secol.

Ziua Muncii e celebrată de Google printr-un doodle care încearcă să rezume toate activitățile lucrative. Ai mănuși de protecție, cască de protecție, stetoscop, chiar și un trafalet. Din acest doodle pentru Ziua Muncii nu lipsesc unelte pentru zidărie sau diverse unelte necesare în bucătărie. Curios e însă că Google n-a inclus și poate cel mai folosit instrument pentru muncă în prezent: computerul.

Ziua Muncii e sărbătorită pe 1 mai, iar în România te bucuri în acest caz de-o zi liberă. În caz că te întrebi cum s-a ajuns aici, ei bine, ar trebui să știi că totul a pornit de la o revoltă a muncitorilor americani. În 1872, o sută de mii de persoane protestau în stradă, în New York. Muncitorii cereau reducerea programului de muncă la opt ore pe zi.

În zona asta de Europa, a început să fie o sărbătoare din 1889. Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii. A fost în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Ziua Muncii a fost exploatată de-a lungul timpului de politicieni populiști sau de corporații pentru a-și atrage capital de imagine.

Chiar și așa, cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii. Diversele manifestări, de la stat la stat, au căpătat amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

Ziua Muncii a pornit cu proteste violente

Ziua Muncii, sărbătorită de Google în alți ani.

După revolta din 1872, a urmat, în 1886, întrunirea Federației Sindicatelor din SUA și Canadei. Această organizație a precedat Federația Americană a Muncii. Atunci a fost inițiată introducerea unei rezoluții potrivit căreia ziua de muncă să aibă opt ore, legal, din 1 mai 1886.

Legat de Chicago, de unde a pornit motivul de celebrare al IS, acolo au fost înregistrate cele mai mari proteste. Aproape 90.000 de oameni dintre care 40.000 erau în grevă au reușit să obțină dreptul la ziua de muncă de opt ore pentru 35.000 de muncitori.

Trei zile mai târziu, manifestațiile au devenit violente. Poliția a intervenit când pe străzi erau 65.000 de oameni care protestau. Bilanțul victimelor: patru protestatari uciși și câteva zeci de răniți.

În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket. Din mulțime, o bombă a fost aruncată spre coloana de polițiști. Au fost răniți 66 de polițiști, dintre care șapte au decedat. Poliția a ripostat cu focuri de armă, fapt care a dus la rănirea a circa două sute de oameni, dintre care pe câțiva mortal.

În urma acestor evenimente, opt lideri anarhiști, care aparțineau unei mișcări muncitorești promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecați. Un alt fapt care a precedat Ziua Muncii a fost marcat de muncitori din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania, care au adunat fonduri pentru plata apărării.

În urma procesului, șapte dintre acuzați au fost condamnați la moarte (doi au obținut, ulterior, pedeapsă comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani de închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei opt. Asta pentru că s-a descoperit că poliția organizase atentatul pentru a justifica represaliile.

După patru ani de la luptele violente din Chicago, ziua de 1 mai era declarată Ziua Muncii. În România, prima sărbătoare pentru Ziua Muncii a fost organizată în 1939. Atunci, Carol al II-lea a desfiinţat sindicatele muncitoreşti. Mai târziu, comuniștii au exploatat sărbătoarea în propriul interes.