Știința arată că ne asemănăm cu șobolanii la un capitol important

Înainte să desconsideri șobolanii, știința îți arată că între om și ei există o asemănare importantă, chiar dacă pare greu de crezut.

Șobolanii stochează hărți mentale ale lumii pe care o experimentează în hipocampi (două structuri din creier). Lucrurile cu care nu s-au mai întâlnit sunt prelucrate de grupe distincte de neuroni în hipocampi.

Mai târziu, după ce au explorat un astfel de mediu, secvențele rulează pe măsură ce animalele dorm, de parcă ar visa, iar acest proces a fost recent detectat la oameni pentru prima dată. Echipa lui Gyorgy Buzsaki, de la Universitatea din New York, căuta să afle dacă o astfel de reluare ar putea include nu numai informații spațiale, ci și modul în care se simțea șobolanul la vremea respectivă.

Ei au testat acest lucru oferindu-i unui șobolan o experiență neplăcută, dar inofensivă (un puf de aer în față de la un dispozitiv de curățare a tastaturii calculatorului), într-un anumit loc, de-a lungul unui traseu. După cum era de așteptat, șobolanii au învățat să se teamă de locul respectiv. Pe lângă analizarea hipocampilor animalelor, echipa a înregistrat, de asemenea, activitate în amigdalele lor. O pereche de structuri din apropiere de creier devin active atunci când suntem speriați.

Astfel, dacă șobolanii sunt speriați în timpul zilei, centrul fricii din creierul lor este activ când merg la culcare. Nu este clar însă dacă șobolanii au experimentat această reluare a emoțiilor ca un vis, spune Buzsáki. El crede că, dacă același lucru se întâmplă la oameni, ar putea duce la coșmaruri și în rândul animalelor. „A fost destul de bine documentat că trauma duce la coșmaruri”, spune el. „Oamenii sunt speriați să mai adoarmă apoi”.