Un refugiat sirian dă în judecată Facebook pentru știri false cu el

După ce s-a săturat să-și vadă imaginea în știri false pe Facebook, un refugiat sirian a dat în judecată compania americană.

Problema promovării de știri false a atins cote alarmante la nivel global, iar având în vedere consecințele dezastruoase din Statele Unite, mai multe țări europene încearcă să ia măsuri împotriva Facebook. Germania se pregătește de alegeri generale în acest an pe 24 septembrie, iar Franța va avea în curând alegeri prezidențiale. Ambele țări încearcă să forțeze implementarea de măsuri pentru combaterea de știri false pe Facebook și Google.

O altă consecință neprevăzută a știrilor false de pe Facebook vine sub forma unui proces intentat de refugiatul sirian Anas Modamani. Pornind la fotografia de mai sus alături de cancelarul Germaniei Angela Merkel, Modamani s-a trezit că este asociat pe cea mai mare rețea de socializare cu o serie aparent infinită de știri false. Numele său a ajuns să fie prezent în editoriale despre atentate oribile neancorate în realitate. Înainte să ajungă la proces, a încercat să colaboreze cu Facebook pentru remedierea situației, dar nu a durat mult până și-a dat seama că gigantul condus de Mark Zuckerberg nu este foarte eficient în combaterea acestui tip de conținut. Partea cea mai frustrantă este că sistemul automat de raportare al Facebook genera un mesaj prin care confirma că imaginea nu încalcă termeni și condițiile de utilizare ale site-ului.

Răspunsul celor de la Facebook la proces a fost unul destul de simplist. Oficialii companiei l-au clasificat ca nefiind necesar. De asemenea, au afirmat că nu este cel mai eficient mod pentru adresarea situației. S-au justificat afirmând că imaginile raportate corect au fost șterse.

Acest proces va fi unul interesant de urmărit, deoarece s-ar putea să influențeze într-un mod semnificativ maniera în care Facebook tratează propagarea și promovarea de știri false. În Germania se lucrează deja la un sistem de verificarea a știrilor raportate de către utilizatori ca fiind false, dar acesta se bazează prea mult pe intervenția umană, în loc să fie automatizat.