Netflix în România: Cum a evoluat serviciul de streaming video și încotro se îndreaptă

La aproape un an și jumătate de la intrarea pe piața din România, Netflix continuă să aducă noutăți prin care să îmbunătățească experiența utilizatorilor.

Am avut ocazia să discut cu trei reprezentanți Netflix veniți în România și am aflat câte ceva despre Netflix în general, despre Netflix în România și nu numai. Cecile Fouques (director PR EMEA), Jonathan Friedland (Chief Communications Officer) și Yann Lafargue (Technology and Corporate Communications) au vorbit despre mai toate curiozitățile legate de platformă.

Voi trece rapid peste faptul că începând de astăzi, 23 mai, Netflix este disponibil în limba română. În online, reacțiile sunt împărțite, unii nefiind de acord cu faptul că avem parte de pelicule dublate. Într-adevăr, dublajul nu este cea mai fericită variantă pe care să te poți baza atunci când vrei să te uiți la un film. Dincolo de asta, e totuși îmbucurător că interfața este tradusă și în limba română, devenind astfel mai accesibilă pentru cei care nu sunt vorbitori de limba engleză. Da, încă există multe astfel de persoane, pentru care chiar și o banală interfață de aplicație poate crea probleme. Faptul că un asemenea serviciu devine mai accesibil nu poate decât să mă bucure.

Am aflat, însă, câte ceva despre eforturile companiei de a aduce mai mult conținut pe diversele piețe în care aceștia activează. Probabil că știți deja că problema conținutului lipsă nu se află în ograda Netflix. Aceștia fac constant eforturi pentru a aduce cât mai mult conținut pe toate piețele deservite de serviciul de streaming, însă problema cea mai mare o reprezintă fragmentarea drepturilor de autor. Lucrurile evoluează, însă, chiar dacă se întâmplă destul de încet progresele.

Îmi amintesc că, la momentul intrării pe piața din România, Netflix a avut de-a face cu critici din cauza librăriei de conținut care nu oferea foarte multe filme și seriale disponibile ”peste mări și țări”. Criticile au dispărut, ușor-ușor, însă. Pe de-o parte, poate că oamenii s-au săturat să se plângă de asta, dar pe de altă parte, avem totuși mai mult conținut. Dacă vă întrebați cât de mult, aproximativ dublu față de momentul intrării serviciului pe piața autohtonă.

Și totuși, chiar dacă licențierea nu este un proces tocmai lin, asta nu înseamnă că doar la asta se rezumă serviciul. Ba din contră, Netflix se laudă că doar anul acesta va face investiții în valoare de 6 miliarde de dolari în vederea creării de conținut original. Cam asta am văzut în discuția la Apartamentul Netflix, că serviciul este gata să ofere din ce în ce mai mult conținut original care să rivalizeze cu producțiile de top din studiourile consacrate. Exemplul care mi-a rămas întipărit în minte este cel al War Machine, care îl are în prim-plan pe Brad Pitt.

Netflix în România: Care sunt cele mai populare show-uri în rândul românilor

Am aflat astăzi ceva de care eram curios de ceva vreme: care sunt cele mai vizionate show-uri de către români. Cu toate că nu le avem date într-o ordine anume, în top 5 regăsim House of Cards, Stranger Things, Narcos, 13 Reasons Why și Orange Is the New Black, seriale despre care mulți dintre noi am auzit, dacă nu le-am și văzut. Patru dintre cele cinci sunt seriale care nu le sunt foarte străine amatorilor de astfel de conținut, însă 13 Reasons Why este o intrare nouă în top, ba chiar și în portofoliul companiei. S-a scris foarte mult despre serial la momentul apariției, reușind să apară o mulțime de controverse în jurul poveștii (pe care n-o voi detalia aici, ca să nu vă stric surpriza sau nervii, după caz).

Pe lângă serialele de mai sus, reprezentații Netflix ne arată și că Dave Chappelle este foarte popular în România. Stand-up-ul a devenit căutat în România și nu vorbim aici doar de aparițiile românilor, pe care le găsim pe YouTube sau pe Comedy Central. Chiar și comedianții de peste hotare sunt populari, Chapelle luând coroana la acest capitol.

Am putea avea parte și de seriale filmate în România, însă de reținut formularea ”am putea avea”. Cei trei reprezentanți au fost destul de vagi cu privire la planuri concrete, însă ne arată că sunt deschiși la astfel de oportunități. România nu ar fi prima țară în care se filmează producții ale companiei, astfel că rămâne de văzut când se va concretiza un asemenea plan.

Am aflat și de unde vin subtitrările locale oferite de serviciul de streaming, astfel că avem și o explicație pentru întârzierea cu care acestea ajung la noi. Compania în sine nu se ocupă de traducerile pentru piețele în care ajunge, ci se bazează pe companii care pot livra un astfel de serviciu. Găsirea unui ajutor în acest caz nu este cea mai ușoară sarcină, însă de la procentajul de 80% de traduceri oferite momentan în limba română (din spusele celor trei), vom ajunge la 100%. Există și un plan de crowdsourcing, prin intermediul căruia traducători independenți vor putea ajuta.

Netflix nu mai testează apele aici și compania are de gând doar să-și asigure un loc cât mai bun pe piață. Mai există și alte servicii de streaming disponibile în România, fiecare cu avantajele și propriile dezavantaje. Asta nu poate decât să ne bucure, deoarece competiția încurajează și inovațiile din piață, astfel că ne putem aștepta doar la o evoluție a serviciilor. Cea mai mare problemă, însă, o reprezintă adoptarea de către public a unui asemenea serviciu.

Oamenii sunt deschiși și nu prea când vine vorba de a face trecerea de la televiziunea prin cablu la serviciile de streaming pe internet. Nu e doar cazul României, ci și al altor piețe europene și nu numai. Asta ține iarăși de atitudinea față de mediul online, de reticența încă existentă a oamenilor de a plăti cu cardul pe internet și nu numai. Lucrurile par să meargă în direcția bună, însă, dar mai avem de așteptat. Netflix consideră că maturizarea unei piețe pe care aceștia ajung este un proces care durează aproximativ șapte ani. Avem de-abia un an și jumătate parcurși, așadar rămâne doar să așteptăm și să urmărim schimbările în preferințe, atât în rândurile tinerilor, cât și în rândurile celor mai în vârstă, care sunt mai reticenți în a folosi astfel de servicii.