Rețeaua socială din creierul tău decide care sunt oamenii pe care îi ții aproape

Creierul uman este capabil să-și creeze propria rețea socială care să urmărească evoluția relațiilor cu indivizii din interiorul ei, dar și conexiunile dintre ei.

Oamenii sunt, în mod primordial, animale sociale. Majoritatea dintre noi interacționăm zilnic cu alte persoane și formăm grupuri sociale complexe care sunt alcătuite din zeci de prieteni, rude și cunoștințe. Menținerea acestor relații nu este o sarcină tocmai ușoară și presupune capacitatea de a înțelege și reține relațiile și conexiunile dintre indivizii care alcătuiesc acest sistem social.

Prin intermediul acestei cunoașteri putem identifica cu ușurință statutul social al unei persoane și, pe baza acestui fapt, putem infera cum este cel mai potrivit să ne comportăm față de aceasta. Dar ce se petrece în creier în timpul acestor procese? Cercetarea publicată în Nature Human Behavior ne arată că în momentul în care observi o figură familiară se activează o rețea întreagă de conexiuni neuronale care stabilesc poziția acesteia în interiorul unui grup social.

Studiul a fost realizat pe 275 de studenți care au completat un chestionar online care includea întrebări legate de viața lor socială, precum colegii cu care le place să-și petreacă timpul liber, pe cine vizitează acasă și alături de cine participă la evenimentele sociale. Cercetătorii s-au folosit de aceste răspunsuri pentru a evalua poziția fiecărui participant în rețeaua socială a programului lor academic, iar cu ajutorul rezonanței magnetice, aceștia au scanat creierele a 21 de participanți, în timp ce aceștia vizionau o pereche de filmulețe scurte care includeau colegi din diferite grupuri, potrivit Scientific American.

Rezultatul le-a indicat ceva ce se cunoștea de ceva timp, anume că rețeaua neuronală înregistrează automat o multitudine de informații despre persoanele cu care luăm contact, iar datele referitoare la statutul lor social și la rolul pe care îl joacă la nivel social sunt activate în mod spontan atunci când luăm contact cu ei, tocmai pentru a ști cum este cel mai bine să interacționăm cu aceștia. Acest lucru este posibil pentru că informațiile sunt distribuite în mai multe regiuni ale creierului, fiecare dintre acestea răspunzând la diferite aspecte. Spre exemplu, activitatea din cortexul prefrontal crește în conformitate cu cât de strânse sunt relațiile cu acea persoană, iar lobul parietal inferior este sensibil la distanța socială dintre observator și persoana observată.

În final, studiul le permite specialiștilor să înțeleagă în detaliu cum sunt formate relațiile sociale complexe și cum influențează informațiile acumulate comportamentul pe care îl avem față de aceștia, în ceea ce privește atenția și încrederea pe care le-o acordăm și empatia pe care o avem față de ei.