„Moartea“ Yahoo: cum un fost angajat Google o putea salva, când nu mai era nimic de salvat

Yahoo a fost vândută către Verizon în ceea ce va rămâne în istorie drept tranzacția care i-a adus finalul. Era unul previzibil pentru compania care a redevenit competitivă abia în ultimii patru ani sub comanda unei femei: Marissa Mayer.

Înainte de a ajunge doar o divizie a Verizon, care s-a specializat în cumpărat companii eșuate (cum ar fi AOL), Yahoo avea potențialul pe care Facebook și Google le-a avut la momentul lor. Doar că nu a avut cea mai bună strategie pentru o piață care era mult mai mult decât un motor de căutare.

„Moartea“ Yahoo are două fețe. Cea care se termină odată cu achiziția de către Verizon a început în urmă cu 18 ani. Atunci, a fost creat Google, motorul de căutare construit pe un algoritm excelent creat de Larry Page. A doua „moarte“ a venit în 2012, când Marissa Mayer a devenit CEO (chief executive officer – n.r.).

A fost când heirupistă, când cel mai optimist angajat Yahoo. În final, a fost „văduva neagră“ care a acceptat achiziția de către Verizon sub presiunea tuturor – și fără a termina toate planurile.

La începutul anilor 2000, ca de altfel până în prezent, Yahoo se credea o companie media. Știu că tu foloseai Messenger, Search, Mail și alte site-uri pe care le avea, dar nu erau decât panouri digitale pe care această companie le folosea ca să vândă publicitate. Niciodată nu s-a văzut drept un producător de software, cum a devenit Google pe măsură ce a cumpărat tot mai multe companii.

Yahoo a fost un trust media

cu altă strategie față de alții, care a eșuat pentru că nu s-a adaptat suficient de repede la noile tehnologii – în special telefoanele inteligente. Și în 1994, când a apărut, era și greu de crezut că poți face software pe care să-l distribui (prin internet!) pe sute de mii, pe milioane de dispozitive. Atunci, programele erau livrate în cutie. O cutie similară ca cea în care gândeau directorii Yahoo de atunci, și de la începutul anilor 2000.

Tu ești nostalgic după Messenger, dar acela a fost o excepție norocoasă și singurul produs foarte bun al Yahoo și unul care, în cel mai bun moment, putea deveni ceea ce WhatsApp e în prezent. N-a fost să fie, deoarece viziunea de a crea produse nu poate veni de la niște oameni care știu (sau cred că știu) doar să vândă publicitate. Mayer avea să schimbe această abordare, dar prea târziu.

Ultimul mare succes al Yahoo a fost o investiție „nesemnificativă“ (un miliard de dolari) în Alibaba, în 2005. Acea companie avea să devină cel mai mare „bazar“ online al planetei și, totodată, să ducă Yahoo spre un paradox: să fie evaluată la câteva miliarde, dar ea să nu aibă, în același timp, nicio valoare. Asta pentru că ceea ce vechiul Yahoo reprezenta consuma mai mult decât producea, dar acțiunile în magazinul chinezilor aducea grămezi de bani (totul pe bursă, nu cash, la ciorap).

Ultima etapă din „viața“ Yahoo a început, ironic, în aceeași lună în care s-a sfârșit: în iulie 2012, Mayer semna contractul vieții ei (de până acum).

Fosta iubită (și, uneori, amantă) a lui Larry Page ajungea șefă peste rivalul Google, companie la care a învățat tot ce știe – a fost și printre primii angajați. În industria în care directori ca Steve Jobs și Mark Zuckerberg poartă aceiași adidași, aceleași tricouri de la eveniment la eveniment, Mayer era o femeie rafinată: rochii scumpe, ambiție și o clară distanțare față de ce înseamnă „plebe“ și șefi. Nimic rău, căci și ceilalți sunt ipocriți când se dau simpli și au averi imense.

Sub comanda lui Mayer,

Yahoo a devenit ceea ce credeai că e: companie producătoare de software și a creat sau refăcut produse foarte bune – News Digest, Weather, noile Mail și Messenger, Flickr, și a cumpărat Tumblr. Ei bine, Tumblr se prea poate să fi adus sfârșitul Yahoo. Și știi de ce? Nu știi, că dacă stai pe Tumblr, nu-ți pasă, iar dacă stai pe Yahoo, nu știi ce-i Tumblr.

Să ai sub aceeași „umbrelă“ Tumblr și Yahoo e ca și cum la masa de Crăciun lângă bunica ai pune o fată lesbiană, tatuată, cu limbaj colorat, vegetariană și care se îmbracă destul de sumar. Am exagerat, dar Tumblr este ceea ce millennials apreciază, pe când Yahoo nu mai e la modă încă de când la internet te conectai prin dial-up. Mayer a văzut potențialul, a plătit 1,1 miliarde pe o companie, dar ceilalți n-au știut să facă bani cu ea.

Sunt și eșecuri de partea ei, mai ales contractele mari pentru jurnaliști celebri din Statele Unite ale Americii. Prin acestea n-a reușit să arate decât că nu înțelege nici ea exact cum să împace „conservatorii“ din companie – care încă o credeau trust media – și viziunea ei „futuristă“ – producător de aplicații mișto.

În final, Marissa Mayer pleacă și în urma ei, la început de 2017, rămâne un contract de achiziție prin care Yahoo își dovedește incompetența. Ea rămâne cu un parcurs deloc ușor, cu decizii mai mereu inspirate, însă nu era locul potrivit pentru unele.

După toate acestea

ar trebui să reții că singurul motiv pentru care s-a mai vorbit de Yahoo! în 2016 și se mai vorbește și în 2017 e longevitatea companiei. Două decenii și un pic și a fost un simbol al bulei „dot com“. Acum, e și ironic: într-o perioadă în care startup-uri sunt evaluate la zeci de miliarde de dolari, iar Microsoft cumpără LinkedIn cu 26 de miliarde de dolari, Yahoo e vândută pe aproape nimic și cea mai bună decizie rămâne investiția în Alibaba, din urmă cu un deceniu.

Dar acesta e jocul companiilor și al tehnologiei.

Pentru tine e timpul să treci de la Yahoo Mail la ceva mai stabil, iar de la Messenger la un serviciu serios de chat. Altfel, poți reveni oricând la trimis mesaje prin porumbei și la stabilit întâlniri prin telefonul fix.