Un rechin cu două capete s-a născut într-un laborator de cercetare
Un rechin cu două capete s-a dezvoltat chiar într-un laborator de cercetare din Spania, fiind descoperit de o echipă de cercetare.
Cazul întâlnit cu privire la acest embrion de rechin cu două capete este foarte rar, având în vedere că oamenii de știință afirmă că acesta este primul caz de dicefalie apărut la un rechin ce depune ouă. Au mai existat, în trecut, cazuri de rechini ce s-au născut cu două capete, doar că aceștia s-au născut din specii ce aduc pe lume pui vii, așa cum relatează și sciencealert.com.
Cercetătorii vor să înțeleagă mai multe despre cazul noului rechin cu două capete și speră că tocmai faptul că acesta s-a născut din ouă va oferi mai multe informații cu privire la cauzele mutației ce provoacă dezvoltarea unui al doilea cap.
Acest rechin cu două capete face parte dintr-o specie aflată în pericol, Galeus altanticus, iar embrionul a fost colectat de către o echipă de savanți de la Universitatea din Malaga, aceștia efectuând un studiu care dorește să afle mai multe despre sistemele cardiovasculare ale rechinilor. Dintre cei 797 de embrioni colectați, doar cel despre care vorbim aici avea o mutație de acest fel.
”Fiecare cap avea o gură, doi ochi, un creier și un notocord (o structură asemănătoare cu măduva spinării), dar și câte cinci branhii pe fiecare parte”, susțin autorii studiului publicat în revista de specialitate Journal of Fish Biology. Pe lângă cele enumerate anterior, corpul rechinului prezenta două inimi, două stomacuri și doi ficați, dar avea doar un intestin, un singur set de organe de reproducere și un singur set de rinichi.
Acest rechin cu două capete a fost eutanasiat de către cercetători, pentru a putea fi studiat mai amănunțit, și pentru că speranța de viață ar fi fost oricum nulă. Momentan încă nu poate fi știut cu siguranță dacă acest caz este rar în sine, sau dacă mutația este relativ frecventă, dar indivizii născuți astfel nu supraviețuiesc suficient timp cât să fie descoperiți.
Cercetătorii afirmă că dicefalia are cauze genetice și nu este provocată de elemente externe, precum poluarea. Aceștia susțin și că acvariile în care a fost dezvoltat embrionul erau curate, fără urme de elemente chimice care ar fi putut cauza mutații genetice.