Legile fizicii nu permit oamenilor să fie asemenea Omului Păianjen

Deși e clar că Omul Păianjen avea oricum abilități supranaturale ca să poată urca pe pereții clădirilor, structura sa fizică ar fi, totuși, ineficientă pentru a-l ajuta să urce pe clădiri în mod realist.

Nu e nevoie doar de mâini și picioare lipicioase ca să urci pe pereți. Suprafața acestora este de asemenea insuficientă pentru a ajuta un om cu o greutate medie de 70-80 de kilograme să urce pe blocuri și clădiri. Conform unor cercetători de la Universitatea din Cambridge, urcatul pe pereți verticali este imposibil oricărui animal mai mare ca o șopârlă geko.

Totuși, dacă am vrea să facem așa ceva ne-ar trebui o pereche de mâini și de picioare mult mai mari decât cele pe care le avem, încât să ne putem susține greutatea pe suprafețe verticale.

În alte cuvinte, ar trebui să avem membre echipate cu suprafețe adezive care să ocupe cam 40% din totalul pielii de pe corpul nostru. Asta ar însemna mâini și picioare cât niște lopeți care să acționeze precum niște ventuze destul de puternice care să susțină zecile noastre de kilograme.

Brusc, Omul Păianjen nu mai este un tip simpatic și slăbuț care sare de pe o clădire pe alta ci se transformă într-un fel de broscoi uman cu mâinile și picioarele cât lopețile. Nu prea ar mai merge un film de acțiune cu așa ceva, nu?

Totuși, dacă tehnologia va deveni cumva implicată în această situație, oamenii ar putea compensa deficitul lor natural prin niște costume destul de îndrăznețe.